Moromeții

„Moromeții” de Marin Preda este un roman postbelic în două volume, publicate în 1955 și 1967. Acțiunea se petrece în satul teleormănean Siliștea-Gumești. Tema care leagă cele două volume este disoluția modului de viață tradițional sub presiunea schimbărilor sociale și economice de dinainte și de după al Doilea Război Mondial. Primul volum urmărește descompunerea familiei țărănești a lui Ilie Moromete, iar al doilea, pierderea unității întregii comunități rurale.

Volumul I (1955). Acțiunea se petrece cu câțiva ani înaintea războiului. Incipitul spune că timpul avea cu oamenii „nesfârșită răbdare”, dar povestea arată contrariul: datoriile către stat, impozitele și neînțelegerile din familie grăbesc destrămarea gospodăriei. Cei trei fii mai mari, Paraschiv, Nilă și Achim, fiii lui Ilie din prima căsătorie, nu se înțeleg cu Catrina, mama lor vitregă, și cu copiii ei (Niculae, Ilinca și Tita) și plănuiesc să plece la oraș. Îi încurajează Guica, sora lui Ilie, dușmană a Catrinei. Finalul fisurează incipitul: timpul nu mai are răbdare cu familia.

Scena cinei. Familia mănâncă în tindă, la o masă joasă și rotundă. Cei trei frați vitregi stau în partea dinafară, „gata în orice clipă să se scoale”, iar Catrina stă lângă vatră, cu copiii ei. Moromete stă „parcă deasupra tuturor”, pe pragul celei de-a doua odăi, de unde „stăpânea cu privirea pe fiecare”. Așezarea la masă arată ierarhia și clivajele familiei: autoritatea tatălui și opoziția celor trei fii.

Conversația cu Bălosu. Vecinul Tudor Bălosu vrea să cumpere de la Moromete un loc pe care cresc scaieți și ar plăti „bani frumoși”. Ilie murmură „A! Locul!” și cade pe gânduri: nu răspunde direct, ci își măsoară cuvintele. Scena arată că ironia și tăcerea sunt armele lui în disputele cu cei din jur.

Poiana lui Iocan. Țăranii citesc ziarul în fața fierăriei lui Iocan și discută politica. Moromete conduce discuția cu ironie, iar Țugurlan, personaj răzvrătit, intervine în discuție cu nemulțumirea lui. Poiana este spațiul libertății de a gândi și al conversației.

Salcâmul. Secvența tăierii salcâmului arată presiunea datoriilor și raportul dintre ritmul naturii și frământarea interioară a lui Ilie.

Volumul II (1967). Acțiunea se petrece după război, în timpul colectivizării, iar personajul principal devine satul. Ilie, bătrân și părăsit de fii, pare că nu se mai potrivește noii lumi. Niculae, fiul cel mic, este trimis în satul natal de Partidul Comunist să facă propagandă pentru gospodăriile colective. Conflictul dintre cei doi opune două concepții despre proprietate, muncă și libertate. Ilie moare mândru că și-a păstrat independența.

Narațiunea. Naratorul este exterior, la persoana a III-a, și poate arăta gândurile mai multor personaje. Dialogul are rol esențial: caracterele se văd prin vorbă la masă, în poiana lui Iocan, în disputa cu Bălosu.

Ilie Moromete. Țăran cu spirit reflexiv, ironic, atașat de independența sa. Este slab în fața datoriilor, iar autoritatea lui scade pe măsură ce fiii pleacă. Este un personaj tragic, nu unul negativ.

Exemplu lucrat — scena cinei ca mijloc de caracterizare. Cerința: „Arată cum este caracterizat Moromete în scena cinei.” Pas 1: notez locul: pe prag, „deasupra tuturor”. Pas 2: îl compar cu ceilalți: familia stă „umăr la umăr”, înghesuită. Pas 3: concluzie: așezarea spațială arată autoritatea și izolarea lui, iar mai târziu pragul devine un loc al singurătății.

Exemplu lucrat — conflictul dintre generații în volumul II. Cerința: „Compară pozițiile lui Ilie și Niculae.” Pas 1: Niculae acceptă noua ordine și îi servește scopurile. Pas 2: Ilie prețuiește independența interioară și proprietatea. Pas 3: conflictul nu opune binele răului, ci două generații care înțeleg diferit libertatea; Ilie își păstrează demnitatea până la moarte.

Pentru Bac: analizează romanul postbelic prin tema timpului, scena cinei, tăierea salcâmului și personajul Ilie, apoi relația dintre incipit și final.

Greșeli frecvente

• Greșit: Niculae pleacă la București împreună cu Paraschiv, Nilă și Achim.
  Corect: Cei trei fii mai mari fug de acasă; Niculae este fiul cel mic, al Catrinei, și are un traseu distinct.
• Greșit: Primul și al doilea volum se petrec în același sat neschimbat.
  Corect: Războiul și colectivizarea modifică profund viața satului.
• Greșit: Ilie Moromete este un personaj slab, pentru că nu își poate controla familia.
  Corect: Este un personaj complex: își apără libertatea de gândire, dar nu poate opri schimbările sociale și economice.
• Greșit: Incipitul arată un timp agitat, plin de conflicte.
  Corect: Incipitul spune că timpul avea cu oamenii „nesfârșită răbdare”, iar romanul arată cum această răbdare se termină.

Înainte și după