Sintaxa frazei latine

Fraza latină poate cuprinde propoziții principale coordonate și propoziții subordonate. Pentru traducere, identifici mai întâi verbele finite, apoi legăturile dintre propoziții. Propoziția relativă introdusă prin qui, quae, quod explică un antecedent; pronumele relativ se acordă cu acesta în gen și număr, dar cazul său depinde de rolul din subordonată. Construcția acuzativ cu infinitiv poate reda o afirmație dependentă: în „Scio puerum venire”, „Știu că băiatul vine”, puerum este subiectul logic al infinitivului venire.

Ablativul absolut formează o construcție circumstanțială relativ independentă de restul frazei: un substantiv sau pronume în ablativ împreună cu un participiu în ablativ. Nu traduci mecanic fiecare cuvânt în ordinea latină; construiești mai întâi raporturile sintactice. În „urbe capta, milites discesserunt”, urbe capta înseamnă „după cucerirea orașului” sau „orașul fiind cucerit”, iar propoziția principală spune că soldații au plecat.

Structura frazei. Fraza are cel puțin două propoziții, dintre care cel puțin una este principală; poate avea și mai multe principale coordonate, fără subordonate. Propozițiile se leagă prin coordonare, cu conectori ca et, -que, atque, sau prin subordonare, cu pronume relative și conjuncții. Delimitarea începe de la predicatele la mod personal. Se identifică separat completiva infinitivală și subordonata participială absolută, care nu au verb finit propriu.

Acuzativul cu infinitiv urmează verbelor de spunere, gândire și percepție (dico, puto, existimo, video, audio, sentio, cognosco). Subiectul infinitivului este în acuzativ. Infinitivul prezent arată simultaneitate cu verbul regent, iar infinitivul perfect arată anterioritate: „Dico puellam legere” (spun că fata citește), „Dico puellam legisse” (spun că fata a citit). Propoziția se traduce prin completivă directă cu „că”.

Ablativul absolut (subordonata participială absolută) leagă un substantiv sau pronume în ablativ de un participiu în ablativ; substantivul nu mai apare în altă funcție în propoziția regentă. Participiul poate fi perfect pasiv, care arată anterioritate („hoc proelio facto” – „după ce lupta a avut loc”), sau prezent, care arată simultaneitate („hostibus fugientibus” – „pe când dușmanii fugeau”). Rolul participiului îl poate avea și un nume predicativ: „Cicerone consule” – „în timpul consulatului lui Cicero”. Traducerea se alege după context: temporală, cauzală sau concesivă.

Relativa atributivă. În „Milites, qui urbem defendunt, fortes sunt”, qui este masculin plural, ca antecedentul milites, și nominativ, pentru că este subiectul lui defendunt: „Soldații care apără orașul sunt viteji”. În „Urbs, quam milites defendunt, magna est”, quam este feminin singular, ca urbs, dar acuzativ, complementul direct al lui defendunt: „Orașul pe care îl apără soldații este mare”.

Exemplu lucrat 1. „Dico puellam legere.” Dico este verbul finit, puellam este acuzativ și subiectul logic al lui legere, infinitivul. Rezultatul: „Spun că fata citește.” Dacă am traduce puellam drept obiectul direct al lui dico, s-ar pierde relația cu infinitivul.

Exemplu lucrat 2: acuzativ cu infinitiv la Caesar. Textul „Ubi per exploratores Caesar certior factus est tres iam partes copiarum Helvetios id flumen traduxisse, quartam vero partem citra flumen Ararim reliquam esse, de tertia vigilia cum legionibus tribus e castris profectus ad eam partem pervenit quae nondum flumen transierat” (Bellum Gallicum 1, 12) se descompune astfel:

1. Ubi … certior factus est este o subordonată temporală: „Când a fost înștiințat”.
2. Din certior factus est depind două construcții acuzativ cu infinitiv. În primul, Helvetios este subiectul logic al lui traduxisse, tres partes copiarum este complementul direct, iar id flumen este al doilea acuzativ, cerut de verbul compus cu trans-. În al doilea, quartam partem este subiectul logic al lui reliquam esse.
3. Regenta este ad eam partem pervenit, iar quae nondum flumen transierat este o relativă atributivă la partem.

Traducerea este „Când Caesar a fost înștiințat de iscoade că helvetii trecuseră deja trei părți din trupe peste râul acela, iar a patra parte mai rămânea dincoace de râul Arar, în straja a treia a plecat din tabără cu trei legiuni și a ajuns la partea care nu trecuse încă râul”.

Exemplu lucrat 3: ablativ absolut la Caesar. În „Eo opere perfecto praesidia disponit” (Bellum Gallicum 1, 8) eo opere perfecto este ablativ absolut: opere (ablativ singular neutru) și perfecto (participiu perfect pasiv, aceleași caz și gen). Anterioritatea față de disponit dă traducerea „După ce lucrarea a fost terminată, așază garnizoane”.

Greșeli frecvente

• Greșit: În acuzativul cu infinitiv, acuzativul se traduce mereu ca obiect direct.
  Corect: poate fi subiectul logic al infinitivului.
• Greșit: Ablativul absolut trebuie tradus literal, cu aceeași ordine.
  Corect: îl redai printr-o construcție românească potrivită contextului.
• Greșit: cazul relativului este întotdeauna cazul antecedentului.
  Corect: este dat de rolul relativului în propoziția sa.

Înainte și după