Pe scurt
Pe vremea lui Ștefan cel Mare și a lui Mihai Viteazul, Moldova și Țara Românească erau două țări românești. În secolul al XIX-lea ele se numeau Principate și erau conduse de domni. Românii din cele două Principate vorbeau aceeași limbă și aveau aceeași credință și aceleași obiceiuri. Mulți își doreau să trăiască într-o singură țară.
În 1859, deputații din cele două Principate l-au ales domn pe același om: Alexandru Ioan Cuza. Alegerea a avut loc în două orașe, în două zile:
- la Iași, capitala Moldovei, la 5 ianuarie 1859 (stil vechi);
- la București, capitala Țării Românești, la 24 ianuarie 1859 (stil vechi).
Pentru că Moldova și Țara Românească aveau acum același domn, ele s-au unit. Această alegere dublă se numește Unirea Principatelor. Alexandru Ioan Cuza era un boier moldovean, născut la Bârlad, care luptase pentru unire.
Unirea nu s-a încheiat într-o zi. La început, fiecare Principat și-a păstrat guvernul și adunarea lui. În 1862, când Cuza a făcut un singur guvern și un singur Parlament, la București, țara a primit numele de România. Capitala a fost Bucureștiul.
Domnitorul Cuza a făcut multe schimbări pentru ca țara să trăiască mai bine. A dat pământ țăranilor în 1864 prin reforma agrară. A făcut învățământul primar obligatoriu și gratuit și a înființat universități la Iași (1860) și la București (1864). Din cauza acestor schimbări, Cuza este numit „domnul reformelor”.
Unirea din 1859 a reunit două provincii: Moldova și Țara Românească. Transilvania, Bucovina și Basarabia au intrat în același stat mai târziu, în 1918, la Marea Unire.
Poezia „Hora Unirii”, scrisă de Vasile Alecsandri în 1856 și pusă pe muzică de Alexandru Flechtenmacher, aduce în versuri dorința oamenilor de a se uni. Pe 24 ianuarie (data în stil vechi, păstrată ca zi de sărbătoare) sărbătorim Ziua Unirii Principatelor Române.
Observă și încearcă
Pune în ordine evenimentele Unirii.
- Scrie pe patru bilețele: „5 ianuarie 1859 (stil vechi), Iași”, „24 ianuarie 1859 (stil vechi), București”, „1862, un singur guvern” și „1918, Marea Unire”.
- Amestecă bilețelele și așază-le pe masă în ordinea în care s-au petrecut.
- Spune cu voce tare ce s-a întâmplat la fiecare dată.
- Pe o hartă, colorează Moldova și Țara Românească cu aceeași culoare.
Ce persoană a fost aleasă și la Iași, și la București?
Fișe de lucru: Unirea Principatelor din 1859
Două fișe de lucru pentru lecția „Unirea Principatelor din 1859”. Prima fixează noțiunile, iar a doua le aplică în întrebări mai dificile; fiecare are cheia răspunsurilor pe pagina a doua.
Greșeli frecvente
- Greșit: Cuza a fost ales întâi la București.Corect: Mai întâi a fost ales la Iași.
- Greșit: La 24 ianuarie toate instituțiile erau deja unite.Corect: Unificarea administrativă a continuat după dubla alegere.
- Greșit: Unirea din 1859 a adus în aceeași țară și Transilvania.Corect: În 1859 s-au unit Moldova și Țara Românească, iar Transilvania s-a unit cu România în 1918.
Pentru părinți
Scrieți pe două cartonașe „Iași, 5 ianuarie” și „București, 24 ianuarie”. Copilul le ordonează și spune ce persoană a fost aleasă în ambele locuri.
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Surse și referințe
Redactare proprie, conform programei:
- OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Istorie IV, p. 7; rocnee.eu
Documente consultate
- OMEN 5003/2014, anexa 2, Istorie IV, p. 7; rocnee.eu; Redactare proprie: enunțuri, variante și explicații. Academia Română, Academica nr. 353/2020, pp. 5–7; academiaromana.ro; Patriarhia Română, Palatul Patriarhiei, pagină web fără paginație; patriarhia.ro
- Redactare proprie: explicațiile și exemplele pentru copii, pe baza surselor citate.
Desene: Redactare proprie (desen original), conform OMEN 5003/2014, anexa 2, Istorie IV, p. 7; rocnee.eu
