Societatea interbelică

Perioada interbelică se află între Primul și Al Doilea Război Mondial. În anii 1920, radioul, cinematograful, înregistrările muzicale și automobilul au schimbat viața urbană. Reclamele și magazinele au promovat produse de consum; jazzul și Art Deco au devenit repere culturale. Femeile au participat tot mai mult la viața publică și profesională, cu diferențe între țări. În SUA, amendamentul al XIX-lea din 1920 a interzis refuzul votului pe criteriul sexului. Modernizarea nu a eliminat diferențele de venit și barierele sociale.

Perioada dintre cele două războaie a avut două feluri de ani: anii 1920, de refacere și bunăstare în unele țări, și anii 1930, de criză economică și politică. Orașele s-au mărit, iar viața s-a mișcat mai repede: la New York, Empire State Building, deschis în 1931, avea 102 etaje și 381 de metri până la acoperiș.

Tehnica. Automobilul s-a răspândit: în SUA, Henry Ford a produs în serie modelul T (până în 1927 s-au vândut peste 15 milioane), iar prețul lui a scăzut. Primul post de radio comercial a funcționat în SUA în 1920; în Europa, radioul a ajuns în casele a milioane de oameni. Filmul a devenit sonor în 1927, iar Charlie Chaplin și alte vedete de la Hollywood erau cunoscute în toată lumea. Au apărut aspiratorul, frigiderul și mașina de spălat, în casele orășenilor înstăriți. Alexander Fleming a descoperit penicilina în 1928.

Cultura. În muzică s-a răspândit jazzul, născut în comunitatea afro-americană din New Orleans; Louis Armstrong a devenit celebru. Arta modernă a căutat forme noi: Art Deco, prezentat la expoziția din Paris din 1925, și școala Bauhaus, fondată în 1919 în Germania, care unea arta cu industria. Scriitorii, ca James Joyce („Ulise”, 1922), au schimbat felul de a povesti.

Femeile. Au câștigat drepturi politice în mai multe țări: în Germania (1918), în Marea Britanie (1918 pentru femeile peste 30 de ani, 1928 pentru toate femeile peste 21 de ani), în SUA (1920). Multe femei au intrat în birouri, în școli, în fabrici și la universități. Moda s-a schimbat: rochii mai scurte, părul tuns. În România, femeile au primit drept de vot la alegerile locale din 1929, cu condiții, și drept deplin în 1946.

Nu toți au trăit la fel. În orașe, bogații mergeau la cinema și cumpărau automobile, iar în sate mulți țărani trăiau ca înainte, fără electricitate. Muncitorii și șomerii aveau o viață grea. Rasismul și inegalitatea au continuat.

Exemplu rezolvat — cât de repede s-a răspândit automobilul? Cerința: Ford a produs 15 milioane de automobile Model T între 1908 și 1927. Câte pe an, în medie?

1. Calculăm numărul de ani: 1927 − 1908 = 19 ani.
2. Împărțim: $15000000:19\approx 789500$.
3. Rotunjim: aproximativ 790 000 pe an.
4. Concluzie: producția în serie a făcut automobilul un obiect obișnuit în America; în Europa, el a rămas mult timp un produs rar.

Radioul a adus știri și divertisment către mulți ascultători în același timp. Industria publicității a folosit atât presa scrisă, cât și noul mediu radio, asociind produsele cu idei de confort și statut. Producția de serie a mărit disponibilitatea unor bunuri, dar nu le-a făcut accesibile tuturor. Un obiect vestimentar Art Deco și o reclamă pot arăta gusturile unui grup urban, nu condițiile întregii societăți.

Participarea femeilor la muncă, educație și politică a avut evoluții diferite. În SUA, obținerea votului a fost rezultatul a zeci de ani de petiții, marșuri și campanii; amendamentul din 1920 a fost un pas major, dar nu a înlăturat toate barierele de participare, mai ales cele rasiale. Cultura interbelică a inclus inovație și libertăți noi, alături de inegalități persistente.

Exemplu rezolvat: analizăm o reclamă radiofonică sau tipărită pentru un produs din anii 1920.

1. Identificăm produsul.
2. Observăm ce beneficiu promite mesajul.
3. Întrebăm cui se adresează și cine își permitea produsul.
4. Separăm mesajul publicitar de realitatea tuturor consumatorilor.

Cultura de masă a fost posibilă datorită creșterii veniturilor urbane, a timpului liber și a noilor tehnici de comunicare. Radioul a permis liderilor politici să se adreseze direct milioanelor de oameni, fapt exploatat în anii 1930 de regimurile totalitare și de Roosevelt, prin „discuțiile la gura sobei”.

Cinematograful — artă și industrie (studiu de caz din programă). Filmul a fost în același timp artă (regizori și actori precum Charlie Chaplin) și industrie organizată pe studiouri, cu bugete, contracte și rețele de săli. Un reper este filmul „The Jazz Singer”, lansat de studioul Warner Bros. la 6 octombrie 1927, primul lungmetraj cu muzică sincronizată și cu cântat și vorbit pe ecran; a costat 422 000 de dolari și a adus studioului venituri de circa 2,6 milioane. În câțiva ani, Hollywoodul producea aproape numai filme sonore (până în 1929).

Organizarea orașelor. Creșterea populației urbane și automobilul au schimbat orașele. Clădirile s-au înălțat (zgârie-nori ca Empire State Building), iar străzile au fost amenajate pentru circulația automobilelor. Locuințele moderne aveau electricitate, apă curentă și canalizare, dar numai în cartierele înstărite; cartierele muncitorești rămâneau aglomerate, iar satele erau în mare parte fără aceste facilități.

Sănătatea oamenilor. Medicina a făcut progrese care au schimbat șansele de supraviețuire. Insulina, izolată la Toronto în 1921 de Frederick Banting și Charles Best, a permis tratarea diabetului din 1922. Vaccinul BCG împotriva tuberculozei a fost folosit pentru prima dată la om în 1921, în Franța. Fleming a descoperit în 1928 penicilina, dar ea a devenit medicament utilizat pe scară largă abia în anii 1940. Spitalele, vaccinurile și igiena au reușit să reducă bolile mai ales în orașele bogate; sărăcia și lipsa serviciilor medicale continuau să facă numeroși oameni vulnerabili.

Exemplu rezolvat — ce arată un progres medical? Cerința: o enciclopedie spune că insulina a fost descoperită în 1921. Ce concluzii corecte tragem?

1. Notăm descoperirea: izolarea insulinei, 1921.
2. Notăm aplicarea: tratamentul diabetului a început în 1922, deci între descoperire și folosire a trecut un an.
3. Căutăm accesul: insulina trebuia produsă și distribuită, deci nu a ajuns imediat la toți bolnavii.
4. Concluzie: un progres științific schimbă viața oamenilor treptat, iar accesul diferă între bogați și săraci.

Societățile europene au rămas inegale. În România interbelică, majoritatea populației trăia în mediul rural, iar analfabetismul era încă ridicat. Conform recensământului din 1930, aproximativ patru cincimi din populația țării trăia la sat, iar peste o treime dintre locuitori nu știau să scrie și să citească.

Exemplu rezolvat — vot și drepturi ale femeilor. Un tabel arată anii votului pentru femei: Germania 1918, SUA 1920, Marea Britanie 1928 (egalitate), România 1946 (deplin).

1. Ordonăm anii: 1918, 1920, 1928, 1946.
2. Observăm că dreptul s-a obținut în momente diferite, în funcție de țară.
3. Verificăm condițiile: în unele țări existau restricții de vârstă, de proprietate sau de rasă.
4. Concluzie: dreptul de vot al femeilor a avut o evoluție lentă și inegală; data adoptării nu spune nimic despre aplicarea efectivă.

Greșeli frecvente

• Greșit: Radioul a înlocuit imediat ziarele și cinemaul.
  Corect: Mijloacele de comunicare au coexistat.
• Greșit: Dreptul de vot al femeilor din SUA din 1920 a rezolvat toate inegalitățile.
  Corect: Alte bariere sociale și juridice au continuat.
• Greșit: Moda urbană arată cum se îmbrăcau toți oamenii.
  Corect: Obiectele de muzeu reflectă grupuri și contexte specifice.

Înainte și după