Timpul istoric

Istoria își așază faptele în timp. Pentru asta folosim unități de măsură: anul, deceniul (10 ani), secolul (100 de ani) și mileniul (1000 de ani). Un secol are zece decenii, iar un mileniu are zece secole.

Secolele se scriu cu cifre romane. Anii 1801–1900 sunt secolul al XIX-lea, iar anii 1901–2000 sunt secolul al XX-lea. Ca să afli secolul unui an, iei primele două cifre și adaugi 1. Unirea Principatelor a avut loc în 1859: 18 plus 1 este 19, deci secolul al XIX-lea. Marea Unire s-a făcut în 1918, deci în secolul al XX-lea. Atenție la anii rotunzi: anul 1900 este ultimul an al secolului al XIX-lea.

Anul 2000 a fost ultimul an al mileniului al II-lea. Mileniul al III-lea a început în 2001.

Ce a fost înainte de anul 1? Oamenii numără anii de la o dată aleasă ca început. În multe țări se numără de la nașterea lui Iisus Hristos. Anii dinainte se scriu cu î.Hr. („înainte de Hristos”), iar cei de după se scriu cu d.Hr. („după Hristos”). Pentru anii î.Hr. numărătoarea merge invers: un eveniment din 100 î.Hr. s-a petrecut înaintea unuia din 50 î.Hr.

Epoca istorică este o perioadă lungă de timp cu trăsături comune. Istoricii vorbesc despre Preistorie, Antichitate, Evul Mediu, epoca modernă și epoca contemporană. Epocile nu încep într-o singură zi și nu au început în același an în toate țările.

Cronologia este înșiruirea faptelor în ordinea în care s-au petrecut. Cea mai simplă cronologie este axa timpului: o linie pe care marchezi anii și evenimentele. Pe axă, ce se află mai în stânga s-a petrecut mai devreme.

Exemplu de axă a timpului:

• 1859 – Unirea Moldovei cu Țara Românească
• 1877 – începutul războiului pentru independență
• 1918 – Marea Unire
• 1989 – căderea regimului comunist

Cronologia nu înseamnă doar memorarea unor ani; este o unealtă de lucru. Trei lucruri trebuie stăpânite: sistemul de numărare a anilor, calendarul folosit de document și durata fenomenului.

Numărarea anilor. În calendarul actual nu există anul 0: după 1 î.Hr. urmează 1 d.Hr. Primul secol d.Hr. cuprinde anii 1–100, iar primul secol î.Hr. cuprinde anii 100–1 î.Hr. Un conducător care a domnit între 82 și 44 î.Hr. se încadrează în întregime în secolul I î.Hr. Alte civilizații au numărat altfel: romanii au socotit ani de la întemeierea tradițională a Romei, 753 î.Hr. (ab urbe condita), iar lumea islamică numără de la Hegira, anul 622 d.Hr.

Calendarul. Calendarul iulian a rămas în urma anului solar, iar papa Grigore al XIII-lea a introdus în 1582 calendarul gregorian. Țările ortodoxe au păstrat mult timp stilul vechi. Diferența a fost de 12 zile între 1800 și februarie 1900 și de 13 zile din martie 1900. România a trecut la calendarul gregorian în 1919: după 31 martie a urmat 14 aprilie. De aceea, același fapt poate avea două date în surse diferite.

Durata. Istoricii deosebesc evenimentul de scurtă durată, cum este o bătălie, de procesul de durată lungă, cum este modernizarea unei societăți. Un proces are un început și un sfârșit, iar două procese se pot suprapune fără a fi același lucru. Ordinea în timp arată ce a urmat după ce, dar nu dovedește singură o cauză.

Periodizarea. Epocile au limite convenționale. Căderea Imperiului Roman de Apus, în 476, marchează de obicei începutul Evului Mediu, iar căderea Constantinopolului, în 1453, sau descoperirea Americii, în 1492, îi marchează sfârșitul. Alegerea reperului depinde de criteriul istoricului: politic, economic sau cultural.

Exemplu rezolvat — secolul unei domnii. Cerința: în ce secol se încadrează domnia lui Ștefan cel Mare, 1457–1504?

1. Secolul al XV-lea cuprinde anii 1401–1500, iar secolul al XVI-lea anii 1501–1600.
2. Începutul domniei, 1457, se află în secolul al XV-lea.
3. Sfârșitul domniei, 1504, se află în secolul al XVI-lea.
4. Concluzie: domnia a început în secolul al XV-lea și s-a încheiat în secolul al XVI-lea; cea mai mare parte a ei aparține secolului al XV-lea.

Exemplu rezolvat — transformarea unei date. Alegerea lui Cuza în Țara Românească, la București, este datată în documentele vremii 24 ianuarie 1859.

1. Documentele din Principate foloseau stilul vechi (calendarul iulian).
2. În secolul al XIX-lea diferența față de calendarul gregorian era de 12 zile.
3. Adunăm 12 zile: 24 ianuarie plus 12 zile înseamnă 5 februarie.
4. Concluzie: data în stil nou este 5 februarie 1859. Pentru a compara cu un document din Franța din aceeași perioadă, folosim data în stil nou.

Fișe de lucru: Timpul istoric

Două fișe de lucru pentru lecția „Timpul istoric”. Prima fixează noțiunile, iar a doua le aplică în întrebări mai dificile; fiecare are cheia răspunsurilor pe pagina a doua.

• 

  Timpul istoric: noțiuni

  Deschide fișa
• 

  Timpul istoric: aplică

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Un secol are 10 ani.
  Corect: Un secol are 100 de ani; deceniul are 10.
• Greșit: Anul 1900 este în secolul XX.
  Corect: Este ultimul an din secolul XIX.
• Greșit: Așez 2020 înainte de 1918.
  Corect: 2020 este după 1918.

Înainte și după