Relieful deșertic

Deșertul este o regiune cu precipitații foarte reduse și vegetație rară. Nu înseamnă numai nisip. Un erg este un deșert nisipos, un reg sau serir are suprafețe cu pietriș, iar o hamadă este stâncoasă. Sahara cuprinde toate aceste peisaje. Gobi se află în Asia, Kalahari în sudul Africii, iar Atacama pe coasta vestică a Americii de Sud. Temperaturile pot diferi mult între deșerturile calde și cele reci.

Vântul ridică particulele fine prin deflație, transportă nisipul și îl depune când pierde energie. Astfel apar dunele. O barcană este o dună în formă de semilună, cu coarnele orientate în direcția deplasării ei. Nisipul purtat de vânt poate șlefui roca și poate sculpta ciuperci eoliene sau creste alungite numite yardanguri. Apa are și ea un rol: ploile rare, dar intense, pot modela văi uscate, numite ueduri.

Într-un erg, dunele se pot deplasa și pot acoperi drumuri ori terenuri. Într-o hamadă, rocile rămân expuse. Identificarea tipului de suprafață ajută să explicăm de ce două locuri din aceeași Sahara pot arăta foarte diferit.

Deflația îndepărtează materialul fin și poate lăsa la suprafață un „pavaj” de pietriș. Coraziunea este șlefuirea și cioplirea rocilor de către particulele antrenate de vânt. Barcanele apar unde nisipul disponibil este limitat și vântul are o direcție dominantă; nu toate dunele au această formă. Yardangurile sunt forme de eroziune, nu dune de acumulare.

Într-o clasificare climatică folosită de USGS, terenurile aride primesc sub 250 mm de precipitații pe an; intervalul 250–500 mm/an este semiarid. Pragul descrie clima, nu textura solului: un loc cu precipitații foarte mici poate fi stâncos sau pietros. În sudul Egiptului și nordul Sudanului, USGS descrie foaia de nisip Selima, de circa 60 000 km², un exemplu de acumulare eoliană extinsă.

Deșerturile apar în trei situații principale: în zonele tropicale de presiune ridicată, unde aerul coboară și se usucă (Sahara, Arabia, Kalahari); în umbra pluviometrică a unor lanțuri montane, care opresc aerul umed (Gobi); și pe coastele vestice ale continentelor, lângă curenți reci care răcesc aerul și împiedică ploile (Atacama, Namib). Dunele sunt de mai multe tipuri: barcane, cu coarnele în direcția vântului, dune longitudinale (seif), paralele cu vântul dominant, și dune stelate, unde vântul își schimbă direcția. Pe suprafața dunei, nisipul urcă pe panta lină, dinspre vânt, și alunecă pe panta abruptă, adăpostită, ceea ce face duna să se miște.

Rocile din deșert se dezagregă și prin schimbările mari de temperatură dintre zi și noapte, iar sărurile aduse de apa care se evaporă cristalizează în fisuri și sparg piatra.

Exemplu real analizat. Foaia de nisip Selima, la granița dintre Egipt și Sudan, acoperă aproximativ 60 000 km² potrivit USGS. Este o formă de acumulare: nisipul transportat de vânt se depune pe o întindere mare. Pe imaginile din Deșertul Vestic, yardangurile sunt creste alungite sculptate prin eroziune; axa lor arată direcția vânturilor care le-au modelat. Compararea celor două forme arată de ce un deșert nu este numai un câmp de dune.

Exemplu rezolvat 1 — deplasarea unei dune. O barcană înaintează cu aproximativ 10 m pe an (valoare orientativă). Într-un secol parcurge $10\cdot 100=1000$ m, adică un kilometru. Un sat aflat la 3 km în fața dunei ar fi acoperit în $3000/10=300$ de ani, dacă ritmul și direcția vântului rămân constante.

Exemplu rezolvat 2 — scara Saharei. Sahara are aproximativ 9 milioane km², iar România 238 397 km². Raportul $9000000/238397\approx 37,8$ arată că Sahara este de aproape 38 de ori mai întinsă decât România. Foaia de nisip Selima, de 60 000 km², ocupă numai aproximativ $60000/9000000\approx 0,7\%$ din Sahara, ceea ce arată că majoritatea deșertului nu este alcătuit din dune.

Greșeli frecvente

• Greșit: Toate deșerturile sunt numai erguri cu dune.
  Corect: Există și reguri pietroase și hamade stâncoase.
• Greșit: Yardangul este o dună de acumulare.
  Corect: Este o formă de eroziune eoliană.
• Greșit: În deșert nu plouă niciodată.
  Corect: Ploile sunt rare, dar uneori intense și pot modela uedurile.
• Greșit: Deșerturile se află numai în zonele foarte calde.
  Corect: Gobi și deșerturile polare sunt reci; criteriul principal este lipsa precipitațiilor, nu temperatura.

Înainte și după