Hazarde biologice

Un hazard biologic apare când organismele ori produsele lor amenință sănătatea, culturile sau animalele. O epidemie este răspândirea rapidă a unei boli într-o comunitate ori regiune; o pandemie atinge multe țări sau continente; o boală endemică persistă într-o anumită regiune. Organizația Mondială a Sănătății a caracterizat COVID-19 drept pandemie la 11 martie 2020.

Malaria este endemică în multe regiuni tropicale, mai ales din Africa subsahariană. Lăcustele pot distruge culturi când apar roiuri mari. Plantele invazive, precum ambrozia, se pot răspândi și pot cauza alergii. Hazarde diferite cer măsuri diferite.

O boală nu este un pericol identic peste tot. Contează cum se transmite, câți oameni sau animale sunt expuși și ce măsuri există. Pentru malarie, transmiterea depinde de țânțarul care poartă parazitul; protecția împotriva înțepăturilor și tratamentul sunt importante. Pentru bolile respiratorii contează aerul împărțit cu alți oameni și contactele dintre localități. În agricultură, un roi de lăcuste poate distruge culturile fără să îmbolnăvească oamenii. A preveni un hazard înseamnă să cunoști cauza lui; același remediu nu se potrivește unei epidemii, unei plante invazive și unui dăunător agricol.

Răspândirea unei boli depinde de agentul patogen, modul de transmitere, mobilitatea oamenilor și condițiile mediului. Bolile transmise de țânțari sunt influențate și de zonele unde trăiesc vectorii; malaria este produsă de paraziți Plasmodium transmiși de anumite femele de țânțar Anopheles. Pentru culturile agricole, dăunătorii se pot înmulți când găsesc hrană și condiții prielnice. Pesta porcină africană afectează porcii, nu oamenii; prevenirea ei se bazează pe controlul mișcării animalelor și biosecuritate. Speciile invazive pot concura cu speciile locale și pot modifica ecosisteme.

Hazardele biologice se grupează în boli infecțioase ale oamenilor (gripa, malaria, holera), zoonoze, boli transmise de la animale la oameni (rabia, gripa aviară), boli și dăunători ai animalelor și plantelor (pesta porcină africană, lăcustele, gândacul de Colorado) și specii invazive (ambrozia, nutria). Răspândirea unei boli în spațiu urmează fie difuzia prin contact, de la o localitate la vecinele ei, fie difuzia ierarhică, prin orașe mari și noduri de transport, care o poartă repede la mari distanțe, ca în cazul COVID-19. Controlul se bazează pe supraveghere, izolarea cazurilor, vaccinare, igienă, controlul vectorilor și informare.

Distribuția malariei depinde de temperatură și de apă: țânțarul Anopheles se dezvoltă în ape stătătoare calde, iar parazitul Plasmodium se dezvoltă în el numai la temperaturi ridicate. De aceea boala este concentrată în regiunile tropicale umede. Plantele invazive, precum ambrozia, se răspândesc de-a lungul drumurilor și pe terenuri necultivate; polenul lor produce alergii la sfârșitul verii.

Protecția cuprinde monitorizarea sănătății populației și a animalelor, controlul la frontieră, informarea publicului și cooperarea internațională în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății.

Exemplu analizat. OMS estimează pentru 2024 aproximativ 282 de milioane de cazuri de malarie în lume; regiunea africană a reprezentat 94% din cazuri. Prezența țânțarului-vector, clima și accesul la prevenție explică distribuția inegală. În schimb, COVID-19 a devenit pandemie prin transmitere respiratorie și mobilitatea oamenilor la scară mondială. Ambele sunt hazarde biologice, dar mecanismele spațiale și măsurile de control diferă.

Exemplu rezolvat 1 — creșterea numărului de cazuri. Dacă numărul cazurilor se dublează la fiecare 3 zile și la început sunt 100 de cazuri, după 15 de zile sunt $100\cdot 2^{15/3}=100\cdot 2^5=3200$ de cazuri. Creșterea exponențială explică de ce măsurile luate devreme sunt mult mai eficiente decât cele luate târziu.

Exemplu rezolvat 2 — malaria în Africa. Din cele aproximativ 282 de milioane de cazuri de malarie estimate în 2024, regiunea africană a avut 94%: $282\cdot 0,94\approx 265$ milioane de cazuri. Restul de $282-265=17$ milioane de cazuri sunt împărțite între toate celelalte regiuni ale lumii. Concentrarea arată rolul climei tropicale, al sărăciei și al accesului limitat la prevenție.

Greșeli frecvente

• Greșit: Pesta porcină africană este o boală a oamenilor.
  Corect: Afectează porcii.
• Greșit: Endemic înseamnă același lucru cu pandemic.
  Corect: Endemia persistă într-o regiune, pandemia se răspândește foarte larg.
• Greșit: Orice boală transmisă de țânțari poate apărea în toate regiunile lumii în aceleași proporții.
  Corect: Răspândirea depinde de speciile de vectori, de temperatură, de apă și de accesul la prevenție.

Înainte și după