Discurs direct și indirect în relatări

Redai fidel întrebări, ordine și declarații, păstrând referințele de persoană și timp.

Când transmiți un mesaj, contează atât informația, cât și actul de vorbire. Verbul introductiv arată ce fel de act a fost: o declarație (« dire que »), o întrebare (« demander si », « demander où »), un ordin sau o rugăminte (« demander de », « dire de », « ordonner de »). Astfel « Venez à huit heures ! » devine « La responsable nous demande de venir à huit heures » (Responsabila ne cere să venim la ora opt), nu doar „spune că ora este opt”.

Întrebările se transformă astfel:

În întrebarea indirectă dispar « est-ce que » și inversiunea, iar semnul întrebării dispare. Când verbul introductiv este la trecut, timpurile se deplasează: prezentul devine imparfait, passé composé devine plus-que-parfait, viitorul simplu devine condițional prezent. Pronumele și posesivele se schimbă după vorbitor: « Je viendrai avec mon frère » devine « Il a dit qu’il viendrait avec son frère » (A spus că vine cu fratele lui). Indicatorii de timp se schimbă dacă reperul s-a mutat: « demain » → « le lendemain », « hier » → « la veille », « aujourd’hui » → « ce jour-là », « maintenant » → « alors », « ici » → « là ».

Caz rezolvat. Secretara spune luni: « Apportez votre formulaire demain ». Raportezi miercuri.

1. Actul de vorbire este o cerere, deci verbul este « demander de » + infinitiv.
2. « Apportez » devine « d’apporter »; « votre formulaire » devine « le formulaire » sau « son formulaire », după destinatar.
3. Reperul s-a mutat (de la luni la miercuri), deci « demain » devine « le lendemain ».
4. Fraza: « Lundi, la secrétaire a demandé d’apporter le formulaire le lendemain », adică marți.

Caz rezolvat. Paul spune: « Je viendrai demain avec mon frère. Est-ce que tu as fini ? » Raportezi săptămâna următoare.

1. Prima propoziție este o declarație: « Paul a dit qu’il viendrait le lendemain avec son frère. » Viitorul devine condițional prezent, « je » devine « il », « mon » devine « son ».
2. A doua este o întrebare totală: « Il a demandé si j’avais fini. » Passé composé devine plus-que-parfait (« j’avais fini »), « tu » devine « je », « est-ce que » dispare.

Alegerea verbului introductiv păstrează intenția vorbitorului: « Il a promis de venir » (a promis să vină) nu este același lucru cu « Il a dit qu’il viendrait », iar « Elle nous a conseillé de partir tôt » (ne-a sfătuit să plecăm devreme) diferă de « Elle nous a interdit de partir ». Alte verbe utile sunt « répondre », « ajouter », « expliquer », « demander à quelqu’un de faire quelque chose ». Când vorbitorul inițial este chiar cel care raportează, persoana rămâne aceeași: « J’ai dit que je viendrais ».

Față de română, franceza schimbă mai mult. Româna păstrează prezentul sau viitorul („a spus că vine”, „a spus că va veni”), pe când după un verb la trecut franceza cere concordanța: « Il a dit qu’il viendrait ». Româna spune „a întrebat dacă”, franceza « si », care se elidează numai înaintea lui « il » și « ils »: « Elle a demandé s’il était libre », dar « Elle a demandé si elle était libre » (a întrebat dacă este liber / dacă este liberă). Ordinul, pe care româna îl dă cu conjunctivul („mi-a cerut să vin”), se dă în franceză cu « de » + infinitiv: « Elle m’a demandé de venir ». Atenție la « demander que » + subjonctiv: « Il demande que je vienne » nu raportează o întrebare, ci o cerere („cere să vin”).

Distingi citatul de parafrază prin ghilimele și atribuire. Când rezumi, nu transforma „poate” în „trebuie” și nu schimba destinatarul unei instrucțiuni.

Greșeli frecvente

• Greșit: « Il demande est-ce que la salle est libre. »
  Corect: « Il demande si la salle est libre. » În întrebarea indirectă se folosește « si », nu « est-ce que ».
• Greșit: « Elle a dit qu’elle vient demain. »
  Corect: « Elle a dit qu’elle viendrait le lendemain. » După un verb introductiv la trecut, timpul și indicatorul de timp se deplasează.
• Greșit: « Elle m’a dit que je viens à huit heures » pentru un ordin.
  Corect: « Elle m’a dit de venir à huit heures. » Ordinul se transmite cu « dire de » + infinitiv, nu cu propoziție cu « que ».
• Greșit: « Il a demandé qu’est-ce que je voulais. »
  Corect: « Il a demandé ce que je voulais. » În indirect, « qu’est-ce que » devine « ce que ».

Înainte și după