Reflexele somatice

Reflexele somatice produc de obicei răspunsuri prin mușchii scheletici. Retragerea membrului de la un stimul dureros este un exemplu protector. Reflexul rotulian, observat când este stimulat tendonul de sub rotulă în condiții controlate, implică întinderea mușchiului și un răspuns de contracție. Aceste răspunsuri au circuite diferite; nu orice reflex somatic folosește același număr de neuroni sau sinapse.

Reflexele necondiționate sunt înnăscute: răspunsul nu trebuie învățat. Reflexele condiționate se formează prin asociere și experiență; ele se pot modifica atunci când condițiile de învățare se schimbă. Nu folosi „condiționat” drept sinonim pentru „voluntar”: un răspuns învățat poate apărea fără o decizie conștientă în fiecare moment.

Într-o schemă, identifică stimulul, receptorul, calea spre centrul nervos și mușchiul care răspunde. Dacă enunțul vorbește despre o glandă sau despre mușchiul neted al unui organ, verifică lecția despre reflexele vegetative. Examinarea reflexelor de către personal medical poate oferi indicii despre funcționarea unor circuite nervoase; un elev nu pune diagnostic dintr-o reacție observată la întâmplare. Pentru învățare contează mai ales legătura dintre tipul efectorului și tipul reflexului.

Reflexele osteotendinoase (miotatice) se obțin prin lovirea tendonului cu ciocanul de reflexe, ceea ce întinde brusc mușchiul și stimulează fusurile neuromusculare; calea aferentă face sinapsă direct cu motoneuronul mușchiului întins, deci răspunsul este contracția acestuia. Examinarea lor are valoare clinică, pentru că fiecare reflex corespunde unor segmente medulare: reflexul bicipital C5–C6, reflexul tricipital C7–C8, reflexul rotulian L2–L4 (nerv femural) și reflexul achilean S1–S2 (nerv tibial). Reflexul miotatic invers este declanșat de organele tendinoase Golgi și relaxează mușchiul când tensiunea devine prea mare. Reflexul de flexie (de retragere) este polisinaptic: stimulul dureros contractă flexorii membrului stimulat, iar prin reflexul de extensie încrucișată, extensorii membrului opus se contractă pentru a susține greutatea corpului.

Reflexele condiționate (Pavlov) se formează prin asocierea repetată a unui stimul indiferent cu unul necondiționat și au centrul în scoarța cerebrală. Ele pot fi întărite, pot dispărea prin stingere dacă nu mai sunt asociate cu stimulul necondiționat sau pot fi inhibate de stimuli noi. Reflexele condiționate stau la baza deprinderilor (mersul pe bicicletă, scrisul) și a unor comportamente alimentare sau emoționale.

Exemplu rezolvat 1: interpretarea examinării reflexelor. La doi pacienți se examinează reflexul rotulian.

1. Pacientul A are reflexul abolit. Arcul reflex este întrerupt: nervul femural, rădăcinile L2–L4, ganglionul spinal sau motoneuronul (neuron motor periferic).
2. Pacientul B are reflexul exagerat și semnul Babinski (extensia halucelui la stimularea plantei). Căile descendente care frânează în mod normal reflexul sunt lezate, deci leziunea este la nivelul căii piramidale (neuron motor central).
3. Concluzie: examenul reflexelor ajută la localizarea leziunii.

Exemplu rezolvat 2: stingerea unui reflex condiționat.

1. Un elev asociază sunetul soneriei cu ieșirea în pauză, deci simte bucurie la sunet (reflex condiționat).
2. Dacă soneria sună într-o zi, dar pauza este anulată de mai multe ori, bucuria legată de sunet scade treptat.
3. Concluzie: reflexul condiționat se menține numai prin întărire; fără ea se stinge, dar poate reapărea dacă asocierea se reia.

Fusul neuromuscular este receptorul reflexului miotatic. Când mușchiul este întins brusc, fibrele intrafusale sunt alungite, iar terminațiile anulospirale generează impulsuri care ajung în măduvă pe fibre rapide. Răspunsul este contracția aceluiași mușchi și, în același timp, relaxarea mușchiului antagonist prin interneuron inhibitor (inhibiție reciprocă). Acest reflex menține tonusul mușchilor posturali: de exemplu, când corpul se înclină înainte, mușchii spatelui sunt întinși și se contractă reflex, ceea ce ajută la menținerea poziției verticale. Neuronii motori γ reglează sensibilitatea fusului, iar scoarța cerebrală și trunchiul cerebral modulează reflexul prin căile descendente.

Reflexul de flexie are rol protector și apare la intensități dureroase ale stimulului. Sinapsele din centru sunt numeroase, deci latența este mai mare decât la reflexul miotatic, iar răspunsul poate dura după încetarea stimulului. Reflexul de extensie încrucișată apare cu o scurtă întârziere față de flexia membrului stimulat: dacă pășești pe un obiect ascuțit, piciorul lezat se ridică, iar piciorul opus se întinde și susține greutatea corpului.

La admitere, distinge reflexul miotatic de retragerea la durere prin receptor, numărul relativ de sinapse și răspuns. Un reflex somatic are efector muscular scheletic. Nu eticheta un reflex drept condiționat doar fiindcă stimulul a apărut în laborator; criteriul este dobândirea prin învățare.

Reține tabelul de bază: bicipital C5–C6; tricipital C7–C8; rotulian L2–L4; achilean S1–S2. Reflexul miotatic are receptorul în fusul neuromuscular, iar cel miotatic invers în organul tendinos Golgi. Reflexul de flexie este polisinaptic. Reflexul rotulian este monosinaptic și are extensia gambei ca răspuns. Hiperreflexia indică leziunea neuronului motor central, iar hiporeflexia leziunea neuronului motor periferic.

Pentru întrebările despre conexiuni, reține că reflexul miotatic este singurul reflex medular monosinaptic al omului. Pentru clasificarea după efector, toate reflexele somatice au ca efector mușchiul scheletic, indiferent dacă centrul este în măduvă sau în trunchiul cerebral. Reflexul cornean (atingerea corneei produce clipire) are aferența prin nervul trigemen și eferența prin nervul facial, cu centrul în trunchiul cerebral. Reflexele condiționate nu sunt reflexe somatice în sens strict, ci răspunsuri învățate care pot avea efectori somatici sau vegetativi.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre reflexele somatice sunt corecte afirmațiile:

1. Reflexul rotulian este un reflex miotatic.
2. Reflexul achilean are centrul în segmentele medulare S1–S2.
3. Reflexul de retragere este polisinaptic.
4. Reflexele condiționate au centrul în măduva spinării.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: a. Afirmația 4 este falsă, deoarece reflexele condiționate au centrul în scoarța cerebrală.

Greșeli frecvente

• Greșit: Efectorul principal al reflexului somatic este o glandă.
  Corect: Efectorul reflexului somatic este mușchiul striat scheletic.
• Greșit: Reflexul rotulian și retragerea au circuite identice.
  Corect: Reflexul rotulian este un exemplu de circuit monosinaptic, iar retragerea implică interneuroni.
• Greșit: Reflexul achilean are centrul în regiunea cervicală a măduvei.
  Corect: Reflexul achilean are centrul în segmentele sacrale S1–S2.

Înainte și după