Obiectivele de dezvoltare durabilă

Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) sunt 17 direcții globale, adoptate în 2015 de statele membre ale ONU în Agenda 2030. Ele privesc, între altele, sărăcia, sănătatea, educația, apa, energia, consumul, clima și protejarea vieții pe uscat și în apă. Obiectivele sunt legate între ele: apă sigură ajută sănătatea, iar producerea hranei depinde de sol, biodiversitate și energie. Un progres într-un domeniu poate sprijini altul sau poate crea un compromis care trebuie gestionat.

Obiectivele nu sunt o listă de lucruri pe care o singură persoană le poate rezolva prin gesturi mici. Guvernele, comunitățile, firmele și oamenii au roluri diferite. Fiecare obiectiv are ținte și indicatori prin care se urmărește progresul, nu doar prin declarații. Într-un proiect școlar, alege un obiectiv, identifică o problemă locală, propune o acțiune și stabilește cum ai măsura rezultatul. Nu confunda un afiș cu o schimbare verificată. Lecțiile Dezvoltarea durabilă, Conservarea biodiversității și Productivitatea biologică și securitatea alimentară oferă exemple despre cum se leagă deciziile sociale de ecosisteme și hrană.

Agenda 2030 conține 17 obiective și 169 de ținte, monitorizate prin indicatori. Evaluarea progresului cere date dezagregate și atenție la inegalități.

Cele 17 obiective sunt: 1 Fără sărăcie; 2 Foamete zero; 3 Sănătate și bunăstare; 4 Educație de calitate; 5 Egalitate de gen; 6 Apă curată și salubritate; 7 Energie curată și la prețuri accesibile; 8 Muncă decentă și creștere economică; 9 Industrie, inovație și infrastructură; 10 Inegalități reduse; 11 Orașe și comunități durabile; 12 Consum și producție responsabile; 13 Acțiune climatică; 14 Viața subacvatică; 15 Viața terestră; 16 Pace, justiție și instituții eficiente; 17 Parteneriate pentru realizarea obiectivelor. Agenda 2030 este un angajament politic voluntar al statelor, nu un tratat cu obligații juridice. Ea grupează obiectivele în cinci domenii: oameni, planetă, prosperitate, pace și parteneriat.

Sinergii și compromisuri. Interacțiunile dintre obiective se văd pe cazuri concrete. Refacerea pădurilor (ODD 15) este o sinergie: stochează carbon (ODD 13) și reține solul și apa (ODD 6). Îngrășămintele care cresc recolta (ODD 2) sunt un compromis: azotul și fosforul spălate în râuri și lacuri produc eutrofizare, cu efecte asupra apei (ODD 6) și a vieții acvatice (ODD 14). Un baraj hidroenergetic dă energie fără emisii directe de dioxid de carbon (ODD 7 și 13), dar modifică cursul râului, blochează migrația peștilor și inundă habitate (ODD 15). Un obiectiv nu se evaluează deci izolat: se urmărește și ce schimbă el la celelalte.

Exemplu rezolvat 1: legarea unei probleme locale de obiective. Un lac din localitate este poluat cu ape uzate.

1. Obiectivul principal: ODD 6 (apă curată și salubritate), cu ținta de îmbunătățire a calității apei; un indicator este proporția corpurilor de apă cu calitate bună.
2. Legături: ODD 3 (bolile transmise prin apă), ODD 14 și 15 (viața din ape și de pe mal), ODD 11 (orașe durabile, prin stație de epurare).
3. Acțiunea: construirea unei stații de epurare. Măsurarea: concentrația de azot și fosfor și numărul de specii de pești, înainte și după.

Exemplu rezolvat 2: urmărirea unui indicator (valori de exercițiu). Proporția populației cu apă potabilă sigură a crescut de la 70% la 82% în șase ani.

1. Creșterea: $82-70=12$ puncte procentuale în 6 ani, adică 2 puncte pe an.
2. Dacă ritmul rămâne constant, pentru a ajunge la 100% mai sunt necesari $\frac{100-82}{2}=9$ ani.
3. Media poate ascunde inegalități: de aceea datele se compară pe medii urban și rural, pe sexe și pe grupuri de venit.

Multe dintre cele 169 de ținte au termen și mărime: ținta 12.3, de exemplu, cere reducerea la jumătate, până în 2030, a risipei alimentare pe cap de locuitor la nivelul comerțului cu amănuntul și al consumatorilor. Indicatorii sunt calculați de institutele naționale de statistică și de agențiile internaționale. Statele publică periodic rapoarte naționale voluntare, iar societatea civilă și comunitățile locale pot propune și monitoriza proiecte.

Greșeli frecvente

• Greșit: Enumerarea celor 17 obiective înseamnă îndeplinirea lor.
  Corect: Progresul se măsoară prin acțiuni și indicatori potriviți.
• Greșit: O acțiune locală rezolvă automat un obiectiv global.
  Corect: Contribuția locală trebuie evaluată în raport cu amploarea problemei.
• Greșit: Obiectivele de dezvoltare durabilă sunt legi obligatorii pentru toate statele.
  Corect: Sunt un angajament politic voluntar; fiecare stat le urmărește prin propriile politici.

Înainte și după