Viețuitoarele din mediul apropiat

Nu trebuie să călătorești departe ca să întâlnești multe viețuitoare. Observă locul în care se află fiecare, nu doar numele ei: o râmă găsită în solul umed îți spune ceva despre mediul de acolo. Adaptările sunt trăsături care ajută organismele să trăiască în mediul lor.

• Grădina este îngrijită de om. Aici cresc morcovul, roșiile și trandafirul și trăiesc râme, melci, buburuze și albine. Râma are corp alungit, fără picioare, acoperit cu mucus, potrivit pentru mersul prin sol; albina are peri pe corp, care rețin polenul florilor.
• Parcul are tei, castani, mierle, vrăbii, veverițe și ciuperci. Veverița se cațără cu ghearele ascuțite și își păstrează echilibrul pe ramuri cu coada lungă și stufoasă; mierla are cioc ascuțit, cu care scoate râme și insecte din iarbă.
• Livada are meri, peri și cireși, iar florile lor sunt vizitate de albinele polenizatoare. Pițigoiul, cu cioc scurt și ascuțit, caută insecte și larve în scoarța pomilor.
• Pajiștea are trifoi, păpădie și pir, lăcuste, fluturi și furnici. Lăcusta are picioarele posterioare lungi, pentru sărituri, și culoare verde, care o ascunde printre ierburi; ierburile au frunze înguste și flexibile, care se îndoaie sub vânt. Cârtița, din sol, are membre anterioare late, potrivite pentru săpat.
• Pădurea are fagi, stejari, ferigi, hribi, ciocănitori, cerbi și mistreți. Ciocănitoarea se sprijină pe trunchi cu coada rigidă și scoate larve din lemn cu un cioc puternic. Sub coroanele dese ale fagilor ajunge puțină lumină, de aceea ferigile cresc în locuri umbroase și umede.
• Apele diferă prin curent. În râu apa curge, iar păstrăvul are corp alungit, potrivit pentru înot în curent. În lac sau iaz apa stă mai mult în același loc: crapul trăiește în ape stătătoare sau lin curgătoare, mai calde, iar nufărul are frunze late, care plutesc la suprafață.

Ca să investighezi mediul apropiat, alege un spațiu mic, notează ce vezi și compară observațiile în zile diferite. Privește fără să deranjezi cuiburi, să culegi plante rare ori să lași deșeuri. O fotografie și o descriere atentă sunt adesea suficiente.

Exemplu pe pași: fișa de observație a unei pajiști.

1. Alege o zonă de un metru pătrat și delimiteaz-o cu o sfoară.
2. Numără câte feluri de plante vezi, de exemplu trifoi, pir și păpădie; nu le rupe, fotografiază-le.
3. Notează animalele care apar în zece minute: albine, fluturi, lăcuste, furnici.
4. Scrie condițiile: soare sau umbră, sol uscat sau umed.
5. Revino peste o săptămână și compară: ce organisme sunt aceleași și care s-au schimbat?

Greșeli frecvente

• Greșit: Într-un parc trăiesc numai plantele puse de oameni.
  Corect: Pot trăi și animale, fungi și microorganisme.
• Greșit: Toate apele au aceleași condiții de viață.
  Corect: Curentul, adâncimea și alte condiții diferă între râu și lac.
• Greșit: Păstrăvul și crapul trăiesc în aceleași ape.
  Corect: Păstrăvul trăiește în ape curgătoare, reci și bogate în oxigen, iar crapul în ape stătătoare sau lin curgătoare, mai calde.

Înainte și după