Paratiroidele

Paratiroidele sunt glande mici aflate de obicei pe fața posterioară a tiroidei. Ele secretă parathormon, prescurtat PTH, atunci când concentrația calciului din sânge scade. PTH ajută la creșterea calcemiei prin acțiuni asupra oaselor și rinichilor și, indirect, asupra absorbției intestinale a calciului. Calciul este necesar pentru contracția mușchilor, transmiterea nervoasă și multe procese celulare. De aceea, organismul îl reglează într-un interval strict.

Faptul că paratiroidele sunt lângă tiroidă nu le face parte din aceeași glandă. Hormonii tiroidieni T₃ și T₄ influențează metabolismul, în timp ce PTH este esențial în homeostazia calciului. Calcitonina tiroidiană are și ea legătură cu calciul, însă la om contribuția ei obișnuită este mai puțin importantă decât cea a PTH. Când calcemia crește, secreția de PTH se reduce prin feedback. Pe o schemă, urmărește schimbarea inițială a calcemiei, răspunsul glandei și efectul final. Nu presupune că orice simptom muscular înseamnă obligatoriu o problemă paratiroidiană; explicația medicală necesită mai multe date. Lecția Tiroida permite comparația dintre glandele vecine.

Exemplu lucrat. Dacă scade calcemia, paratiroidele secretă mai mult PTH. Hormonul favorizează eliberarea calciului din oase, scade pierderea calciului prin urină și, prin activarea vitaminei D, crește absorbția lui din intestin. Calcemia urcă spre intervalul normal, iar secreția de PTH se reduce. Urmărește în schemă cele trei organe implicate — os, rinichi, intestin — și sensul schimbării calcemiei; nu este necesar să descrii mecanismele celulare ale fiecărui organ.

Paratiroidele secretă parathormon când concentrația calciului sanguin scade. Acesta stimulează resorbția osoasă indirect, conservarea renală a calciului și activarea vitaminei D; absorbția intestinală crește apoi. De exemplu, după îndepărtarea accidentală a paratiroidelor, hipocalcemia poate provoca furnicături și tetanie. Paratiroidele sunt distincte de tiroidă, deși se află lângă ea.

Omul are în mod obișnuit patru paratiroide (două perechi, superioare și inferioare), fiecare de mărimea unui bob de orez, cu masa de aproximativ 30–40 mg. Ele conțin celule principale, care sintetizează PTH (un polipeptid de 84 de aminoacizi, cu timp de înjumătățire de 2–4 minute), și celule oxifile. Celulele principale au la suprafață un receptor sensibil la calciu: când calcemia scade, receptorul este mai puțin activat și secreția de PTH crește; când calcemia crește, secreția scade. PTH crește calcemia prin trei efecte: stimulează osteoclastele (indirect, prin osteoblaste), crește reabsorbția renală de calciu în tubul distal și scade reabsorbția de fosfat (crește excreția de fosfat), iar în rinichi activează vitamina D în calcitriol, care crește absorbția intestinală de calciu. De aceea PTH crește calcemia și scade fosfatemia. Hiperparatiroidismul primar (cel mai frecvent prin adenom paratiroidian) produce hipercalcemie, demineralizare osoasă, calculi renali, constipație și sete; hipoparatiroidismul (frecvent după o intervenție chirurgicală pe tiroidă) produce hipocalcemie, furnicături ale buzelor și degetelor și tetanie.

Exemplu rezolvat 1: interpretarea a trei rezultate de laborator. Calcemie normală: 2,2–2,6 mmol/L.

1. Pacientul A: calciu 3,1 mmol/L (crescut) și PTH crescut. Răspunsul normal la hipercalcemie ar fi un PTH scăzut; aici glanda secretă independent de calcemie, deci hiperparatiroidism primar.
2. Pacientul B: calciu 1,8 mmol/L (scăzut) și PTH scăzut. Glanda nu răspunde la hipocalcemie, deci hipoparatiroidism.
3. Pacientul C: calciu 1,9 mmol/L (scăzut) și PTH crescut. Glanda răspunde corect, dar calcemia rămâne scăzută, de exemplu din deficit de vitamină D sau boală renală: hiperparatiroidism secundar.

Exemplu rezolvat 2: tetania după îndepărtarea paratiroidelor.

1. În timpul unei tiroidectomii totale, paratiroidele sunt lezate sau îndepărtate.
2. PTH scade, calciul din oase nu mai este mobilizat, iar rinichiul pierde calciu; calcemia scade sub 2,0 mmol/L.
3. Calciul scăzut crește excitabilitatea nervilor și a mușchilor: apar furnicături, contracții spontane și spasme ale mâinilor (tetanie).
4. Tratament: calciu și vitamină D active; la nevoie, calciu intravenos.

Într-o problemă cu hipocalcemie, ordonează: scăderea calciului–creșterea PTH–efecte renale și osoase–corectarea calcemiei. Distinge PTH de calcitonină și de hormonii tiroidieni. Identifică pe schemă poziția paratiroidelor față de tiroidă și explică feedbackul negativ.

Reține localizarea: fața posterioară a lobilor tiroidei, în număr de patru. Efectele PTH: crește calcemia, scade fosfatemia, stimulează resorbția osoasă, crește reabsorbția renală de calciu, activează vitamina D; secreția este reglată direct de calcemie, nu de hipofiză.

Reține relația inversă dintre calciu și fosfat: PTH crește calciul sanguin și scade fosfatul, deoarece crește excreția renală de fosfat. Diagnosticul diferențial se face după trei valori: calcemie, fosfatemie, PTH. Hipercalcemia cu PTH crescut sugerează hiperparatiroidism primar; hipercalcemia cu PTH scăzut sugerează altă cauză (de exemplu tumori sau exces de vitamină D). Hipocalcemia cu PTH crescut este răspunsul normal al paratiroidelor.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre paratiroide sunt corecte afirmațiile:

1. PTH este secretat de celulele principale ale paratiroidelor.
2. PTH crește reabsorbția renală de calciu.
3. PTH crește excreția renală de fosfat.
4. PTH scade activarea renală a vitaminei D.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: a. Afirmația 4 este falsă: PTH stimulează enzima renală care transformă vitamina D în forma activă, calcitriolul, iar aceasta crește absorbția intestinală de calciu. Reține și că paratiroidele nu sunt controlate de hipofiză.

Greșeli frecvente

• Greșit: Parathormonul este produs de tiroidă.
  Corect: Parathormonul este produs de paratiroide.
• Greșit: PTH acționează numai asupra osului.
  Corect: PTH influențează și rinichiul și, indirect, absorbția intestinală a calciului.
• Greșit: Paratiroidele secretă un hormon care scade calcemia.
  Corect: PTH crește calcemia; calcemia este scăzută de calcitonină, al cărei rol la adult este mic.

Înainte și după