Analizatorul vestibular

Sistemul vestibular informează creierul despre mișcarea capului și despre orientarea lui față de gravitație. El se află în urechea internă, aproape de structurile auzului. În canalele semicirculare sunt detectate mai ales rotațiile capului. Utricula și sacula contribuie la detectarea accelerațiilor liniare și a înclinării. Receptorii sunt celule ciliate: deplasarea structurilor din jurul lor le modifică activitatea și inițiază semnale nervoase.

Informația vestibulară lucrează împreună cu vederea și cu semnalele provenite din mușchi și articulații. Așa poți fixa privirea pe un obiect în timp ce întorci capul și poți păstra echilibrul când mergi. Când aceste informații nu se potrivesc, pot apărea amețeala sau senzația de mișcare. O asemenea senzație are numeroase cauze și nu poate fi diagnosticată doar din această lecție. Într-un desen, separă canalele semicirculare de cohlee: toate se află în urechea internă, dar nu primesc același tip de stimul. Lecția Analizatorul auditiv dezvoltă funcția de auz, iar Analizatorii auditiv și vestibular le compară.

Labirintul vestibular cuprinde utricula, sacula și trei canale semicirculare (anterior, posterior și lateral), așezate în trei planuri perpendiculare. Fiecare canal are o dilatație, ampula, cu o creastă ampulară acoperită de o cupulă gelatinoasă. Când capul se rotește, endolimfa rămâne în urmă din cauza inerției, înclină cupula și îndoaie stereocilii. În macule, celulele ciliate sunt acoperite de membrana otolitică, cu cristale de carbonat de calciu (otoconii); la înclinarea capului sau la accelerare liniară, otoliții se deplasează și îndoaie stereocilii. Când stereocilii se îndoaie spre kinocil, celula se depolarizează și crește eliberarea de mediator; în sens opus, celula se hiperpolarizează. Ganglionul vestibular Scarpa conține neuronii senzitivi, iar axonii lor ajung prin nervul VIII la cei patru nuclei vestibulari din trunchiul cerebral, de unde pornesc conexiuni către cerebel, nucleii nervilor oculomotori, măduvă (tractul vestibulospinal) și scoarță.

Canalele lucrează în pereche. Canalele laterale din cele două urechi formează o pereche: la o rotație a capului spre dreapta, activitatea canalului lateral drept crește, iar a celui stâng scade. Creierul compară semnalele celor două urechi și deduce sensul și viteza rotației. Un dezechilibru între urechi, de exemplu în inflamația unui labirint, dă senzația de rotație chiar și atunci când capul stă nemișcat.

Reflexul vestibulo-ocular. Când întorci capul spre dreapta, canalele semicirculare semnalează rotația, iar nucleii vestibulari comandă mușchilor oculari o mișcare a ochilor spre stânga, cu aceeași viteză; imaginea rămâne astfel stabilă pe retină. Organele otolitice intervin la accelerările liniare, de exemplu când un autobuz pornește brusc.

Exemplu rezolvat 1: nistagmusul și amețeala după rotire. O persoană se rotește mai multe ture spre dreapta, apoi se oprește brusc.

1. În timpul rotirii, endolimfa din canalul lateral rămâne în urmă și înclină cupula, iar celulele ciliate semnalează rotația.
2. După câteva ture, endolimfa se mișcă odată cu capul, cupula revine și senzația de rotație dispare.
3. La oprirea bruscă, endolimfa continuă să se miște și înclină cupula în sens opus, deci apare senzația de rotație spre stânga.
4. Reflexul vestibulo-ocular produce mișcări oscilatorii ale ochilor (nistagmus), iar nucleii vestibulari acționează asupra mușchilor, deci apar dezechilibrul și amețeala.

Exemplu rezolvat 2: vertijul pozițional paroxistic benign. O persoană are amețeli intense, de scurtă durată, când se întoarce în pat.

1. Unii otoconi se desprind din utriculă și ajung în canalul semicircular posterior.
2. La întoarcerea capului, otoconii se deplasează în canal și mișcă endolimfa anormal, iar cupula semnalează o rotație inexistentă.
3. Creierul primește informații vestibulare care nu se potrivesc cu cele vizuale și proprioceptive, deci apare vertijul.
4. Manevrele de repoziționare a capului readuc otoconii în utriculă.

Traseul vestibular pornește de la receptorii din urechea internă, trece prin ganglionul vestibular (Scarpa) și ramura vestibulară a nervului VIII, apoi ajunge la nucleii vestibulari și la cerebel.

Reține: maculele (utriculă, saculă) conțin otoliți și semnalează accelerația liniară și poziția capului față de gravitație; crestele ampulare cu cupula semnalează accelerația unghiulară; canalele sunt în trei planuri perpendiculare. Reflexul vestibulo-ocular stabilizează privirea, iar tractul vestibulospinal reglează tonusul mușchilor posturali. Vertijul este iluzia de mișcare a mediului sau a propriului corp, iar nistagmusul este mișcarea ritmică involuntară a globilor oculari.

Pentru întrebările cu cazuri, deosebește vertijul periferic (urechea internă sau nervul vestibular), cu nistagmus orizontal și greață, de cel central (trunchi cerebral sau cerebel). Cinetoza apare când informațiile vestibulare nu se potrivesc cu cele vizuale, de exemplu la citit în mașină.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre analizatorul vestibular sunt corecte afirmațiile:

1. Maculele conțin otoliți din carbonat de calciu.
2. Canalele semicirculare sunt dispuse în trei planuri perpendiculare.
3. Reflexul vestibulo-ocular stabilizează privirea în timpul mișcării capului.
4. Receptorii vestibulari sunt celulele ciliate din cohlee.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: a. Afirmația 4 este falsă, deoarece receptorii vestibulari se află în macule și în crestele ampulare, iar cohleea conține receptorii auditivi.

Greșeli frecvente

• Greșit: Canalele semicirculare detectează sunetul.
  Corect: Aceste canale detectează accelerațiile unghiulare ale capului.
• Greșit: Echilibrul depinde numai de urechea internă.
  Corect: Vederea și propriocepția contribuie alături de sistemul vestibular.
• Greșit: Otoliții se găsesc în canalele semicirculare.
  Corect: Otoliții se află în maculele utriculei și saculei; în canale, creasta ampulară are o cupulă gelatinoasă.

Înainte și după