Întreținerea și depanarea elementară

Întreținerea unui calculator cuprinde actualizări, verificarea spațiului liber, copii de siguranță și curățarea responsabilă a echipamentului. Înainte de instalarea unei aplicații verifici versiunea sistemului, resursele și proveniența. Când apare o problemă, notezi simptomul și momentul apariției, verifici întâi cauzele simple și schimbi un singur lucru pe rând. O copie de siguranță trebuie să poată fi restaurată; simpla existență a fișierului nu demonstrează recuperarea.

Depanarea urmează un ciclu: identifici problema, formulezi o ipoteză, testezi, observi rezultatul și documentezi soluția. Un calculator fără internet poate avea cablul desprins, Wi-Fi dezactivat, adresă IP lipsă sau serviciu indisponibil. Actualizările de securitate se aplică din surse oficiale și se evită instalarea unor „reparatoare” necunoscute.

Siguranța la lucru. Înainte de a deschide carcasa sau de a schimba o componentă, calculatorul se oprește și se scoate din priză. Electricitatea statică se descarcă cu o brățară antistatică sau atingând periodic o parte metalică a carcasei. Prelungitoarele nu se încarcă peste puterea lor, iar orificiile de ventilație nu se acoperă, pentru că suprasarcina și supraîncălzirea pot provoca incendii.

Drivere, firmware și compatibilitate. Un driver este programul prin care sistemul de operare folosește un dispozitiv, de exemplu o imprimantă. Firmware-ul este programul memorat în dispozitivul însuși, de exemplu în routerul Wi-Fi. Un periferic nou funcționează numai dacă portul și versiunea sistemului de operare îl acceptă, iar driverul se ia de pe site-ul producătorului sau din actualizările sistemului. Dacă un dispozitiv nu mai merge după o actualizare, se verifică mai întâi driverul lui.

Utilitare uzuale, în Windows sau Ubuntu. Scanarea antivirus caută programe dăunătoare, iar curățarea fișierelor temporare eliberează spațiu. Defragmentarea regrupează fragmentele fișierelor pe un hard disk mecanic; pe un SSD se folosește TRIM, prin care sistemul anunță SSD-ul ce blocuri nu mai conțin date utile. Un punct de restaurare salvează fișierele și setările sistemului, nu documentele personale, deci nu înlocuiește copia de siguranță. Jurnalele de sistem, Vizualizatorul de evenimente în Windows și journalctl în Ubuntu, arată erorile și momentul apariției lor.

Exemplu lucrat — calculator lent. Un laptop cu disc de 512 GB are 480 GB ocupați, deci 32 GB liberi, adică 32/512 = 6,25% din disc. Managerul de activități arată procesorul la 100% din cauza unei aplicații deschise. Se închide aplicația și se urmărește dacă procesorul scade; apoi se șterg fișierele temporare și programele nefolosite, se aplică actualizările și se repornește calculatorul. După fiecare schimbare se testează din nou, ca să se știe care pas a rezolvat problema.

Exemplu lucrat. Documentul nu se deschide pe un alt calculator. Verifici extensia și aplicația instalată, apoi încerci un fișier cunoscut în aceeași aplicație. Dacă problema e formatul, exporți o copie într-un format compatibil; păstrezi originalul și verifici că noua copie se deschide.

Copiile de siguranță pot fi complete (toate fișierele) sau incrementale (doar fișierele schimbate de la ultima copie). Regula „3-2-1” cere trei exemplare ale datelor, pe două tipuri de medii, dintre care unul într-o altă locație. După actualizarea sistemului, compatibilitatea se verifică în două direcții: aplicațiile necesare trebuie să funcționeze pe noua versiune, iar driverele dispozitivelor să fie recunoscute.

Exemplu lucrat: calculatorul nu are internet. Testele merg de la componenta locală către rețea.

1. Verifici cablul sau starea Wi-Fi: pictograma rețelei arată dacă ești conectat.
2. În linia de comandă, ping 127.0.0.1 trimite pachete către adresa de buclă locală: ele sunt tratate de stiva TCP/IP din sistemul de operare și nu ajung la placa de rețea, deci un răspuns arată doar că partea software funcționează. Placa de rețea și configurarea ei se verifică cu ping către propria adresă IP, aflată cu ipconfig.
3. ipconfig afișează adresa IP și gateway-ul. O adresă care începe cu 169.254 arată că nu s-a primit nicio adresă de la router.
4. ping către adresa gateway-ului verifică legătura cu routerul.
5. ping 8.8.8.8 verifică ieșirea spre internet, iar ping către un nume de site verifică și rezolvarea numelor (DNS).
6. Primul pas care eșuează indică zona defectului. Notezi ce ai schimbat și rezultatul.

Exemplu lucrat: planul de copii de siguranță. Un elev are 120 GB de date pe un disc de 256 GB, iar discul extern are 500 GB.

1. Prima copie completă: $120\mathrm{GB}=120000\mathrm{MB}$; la $100MB/s$ durează $120000:100=1200$ de secunde, adică 20 de minute.
2. Zilnic se salvează incremental aproximativ $2\mathrm{GB}$ de modificări. Pentru 6 zile: $120+6\cdot 2=132\mathrm{GB}$, deci copiile încap pe disc.
3. Lunar, o a doua copie se mută în cloud sau la alt membru al familiei, pentru a avea o altă locație.
4. Odată pe lună, restaurezi un fișier de probă pe alt dispozitiv și verifici că se deschide; abia atunci copia este dovedită utilizabilă.

Greșeli frecvente

• Greșit: Prima soluție la orice eroare este reinstalarea sistemului.
  Corect: diagnosticul începe cu simptome și teste simple.
• Greșit: Copia de siguranță de pe același disc protejează la defectarea lui.
  Corect: păstrezi copia pe un mediu separat.
• Greșit: Schimbarea extensiei convertește fișierul.
  Corect: conversia cere export sau aplicație potrivită.

Înainte și după