Pe scurt
Apa, aerul și solul fac parte din mediul de viață. Bem apă, o folosim la spălat și la udat plantele. Aerul ne înconjoară, deși nu îl vedem. Îl simțim când bate vântul și îl folosim când respirăm. Solul este stratul de la suprafața pământului în care cresc multe plante; rădăcinile se fixează în el și iau apă și substanțe necesare.
Putem observa aceste componente fără să le confundăm. Un pahar cu apă arată un lichid; bulele care ies dintr-un pai introdus în apă arată aerul suflat, dar nu trebuie să bem din pahar în timpul experimentului. O probă de sol poate conține granule, resturi de plante și mici spații cu aer. Apa potabilă este cea sigură pentru băut; apa dintr-o baltă nu se bea doar fiindcă pare limpede.
Apa vine din mai multe surse. Izvorul este locul unde apa iese singură din pământ. Pârâul și râul sunt ape curgătoare, iar lacul și marea sunt ape care stau. Apa subterană se află sub pământ, iar oamenii o scot din fântână sau cu o pompă. Apa de ploaie se adună în butoaie și bazine. Apa de la robinet vine din râuri sau din ape subterane, prin conducte, după ce este curățată. Din fântâna din curte, din izvorul de la munte sau de la robinet putem bea apă numai dacă este potabilă, adică verificată și sigură. Râul și lacul dau apă pentru udat, pentru pescuit, pentru hidrocentrale și pentru transport cu barca sau cu vaporul.
Apa, pădurile și solul sunt resurse naturale. Din subsol se extrag sare, minereuri, cărbuni, petrol și gaze naturale. Le folosim cu grijă: stingem robinetul când nu avem nevoie de apă și evităm risipa de hârtie, care provine din lemn. Apa curge la suprafața Pământului din locuri mai înalte spre locuri mai joase, prin pâraie și râuri, apoi poate ajunge în lacuri sau mări.
Apa pură este fără culoare, miros și gust. Ea poate dizolva unele materiale, dar nu pe toate. O întâlnim lichidă la robinet, solidă ca gheața și gazoasă ca vapori de apă. Folosim apa lichidă pentru băut și spălat, gheața pentru păstrarea la rece a unor produse, iar aburul poate pune în mișcare unele mașini. Gheața plutește pe apă; de aceea, la suprafața lacului se poate forma un strat de gheață în timp ce dedesubt rămâne apă lichidă.
Observă și încearcă
Vei afla dacă aerul ocupă loc. Ai nevoie de un pahar transparent, de un castron adânc cu apă, de o bucată de șervețel de hârtie și de un loc unde poți vărsa apă.
- Mototolește șervețelul și lipește-l în fundul paharului, astfel încât să nu cadă când răstorni paharul.
- Întoarce paharul cu gura în jos și împinge-l drept în apa din castron, fără să-l înclini.
- Scoate paharul tot drept și scoate șervețelul.
- Repetă cu paharul înclinat și compară cele două încercări.
Observi că, atunci când paharul este ținut drept, șervețelul rămâne uscat, pentru că aerul din pahar nu lasă apa să intre. Când înclini paharul, aerul iese în bule și apa urcă în pahar. Așa vezi că aerul ocupă loc, chiar dacă nu îl vedem.
Apa, aerul și solul — fișe de lucru
Două fișe de lucru despre apa, aerul și solul, cu câte șase sarcini pe pagină. Prima fixează noțiunile, iar a doua le aplică în situații concrete; răspunsurile sunt pe ultima pagină.
Greșeli frecvente
- Greșit: Aerul nu există, fiindcă nu îl văd.Corect: Aerul există și îl putem simți când se mișcă.
- Greșit: Solul este doar pietriș.Corect: Solul poate conține particule minerale, resturi organice, apă și aer.
- Greșit: Orice apă limpede este bună de băut.Corect: Aspectul nu dovedește că apa este potabilă.
- Greșit: Petrolul și apa folosită acasă se pot consuma fără limită.Corect: Resursele naturale se folosesc responsabil; apa curată și combustibilii se pot irosi.
Pentru părinți
Luați puțin sol dintr-un ghiveci și priviți-l cu o lupă, fără a-l gusta. Copilul poate observa granule și resturi de plante, apoi poate turna o cantitate mică de apă și vedea cum solul o absoarbe. Pentru aer, mișcați o panglică ușoară lângă fereastră și întrebați ce anume o pune în mișcare. Arătați apoi pe o hartă un râu care se varsă într-un alt râu sau în mare. Întrebați copilul unde ajunge apa și numiți împreună două feluri în care familia evită risipa de apă.
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Surse și referințe
Redactare proprie, conform programei:
Documente consultate
- OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Științe ale naturii, clasa a III-a, p. 10; rocnee.eu
- Carmen Tică, Irina Terecoasă, Simona Dobrescu, Științe ale naturii 3, Editura CD Press, 2021, pp. 54–57; manuale.edu.ro
- Științe ale naturii 4, Editura CD Press, 2021, pp. 90–91; manuale.edu.ro
- Redactare proprie: exemplele de observare, conform programei și manualelor citate.
Desene: Redactare proprie (desen original), conform OMEN 5003/02.12.2014, anexa 2, Științe ale naturii, clasele a III-a și a IV-a, pp. 10–11; rocnee.eu