Rezumatul

Rezumatul redă faptele importante ale unui text, mai scurt și în ordinea lor. Îl scrii cu propriile cuvinte, la persoana a III-a, cu un timp verbal păstrat consecvent. Nu pui vorbire directă, citate, figuri de stil sau părerea ta. Dacă un personaj spune ceva important, redai replica în vorbire indirectă.

Model rezolvat — „Fata babei și fata moșneagului” de Ion Creangă: „Fata moșneagului pleacă de acasă după ce tatăl ei o alungă din cauza răutății babei. Pe drum îngrijește o cățelușă, un păr, o fântână și un cuptor. La Sfânta Duminică lucrează cu grijă și alege din pod cea mai veche ladă, din care primește bogății. Fata babei îi urmează drumul, dar refuză să ajute pe cineva și alege cea mai frumoasă ladă, din care ies balauri.” Am păstrat faptele care explică deosebirea dintre urmări, fără replici și fără păreri despre fete.

Pentru a rezuma un text, parcurge pașii:

1. Citește tot textul și află despre ce este.
2. Subliniază faptele importante: ce se schimbă în poveste?
3. Taie amănuntele (descrieri, replici, comparații) care nu schimbă povestea.
4. Scrie faptele esențiale cu cuvintele tale, în ordinea lor.
5. Verifică: ai păstrat persoana a III-a? ai eliminat părerile? ai folosit același timp verbal?

Exemplu lucrat — „Capra cu trei iezi”: faptele esențiale sunt plecarea caprei, venirea lupului, pierderea celor doi iezi mari și ascunderea iedului mic. Rezumat: „Capra pleacă de acasă și le cere iezilor să nu deschidă ușa. Lupul îl păcălește pe iedul cel mare, intră și îi mănâncă pe cei doi iezi mai mari. Iedul cel mic se ascunde în horn și rămâne în viață. Când capra se întoarce, ea și iedul cel mic îl pedepsesc pe lup.” Nu am adăugat vorbe ale personajelor și nici părerea mea despre lup.

Un rezumat este mai scurt decât textul, dar trebuie să se înțeleagă singur. Cine citește doar rezumatul trebuie să știe ce s-a întâmplat.

La un text amplu, selectează lanțul cauzal: situația inițială, evenimentul care schimbă situația, încercările și rezultatul. O decizie de care depinde finalul rămâne în rezumat, iar un detaliu de decor se poate scoate. O descriere se elimină dacă nu explică o acțiune.

Exemplu rezolvat, pas cu pas — „Moara cu noroc” de Ioan Slavici:

1. Notez situația: Ghiță ia în arendă hanul, căutând câștig.
2. Identific schimbarea: relația cu Lică îi aduce bani, teamă și neîncredere în familie.
3. Aleg consecința: încercările lui Ghiță de a se desprinde eșuează, iar conflictul are un sfârșit tragic.
4. Unesc ideile: „Ghiță se mută cu familia la han pentru a câștiga mai bine. Apropierea de Lică îl implică în fapte primejdioase și îi destramă încrederea în Ana. Când încearcă să iasă din înțelegere, alegerile lui duc la moartea celor doi soți și la arderea hanului.”

Nu adaug judecata „Ghiță a fost rău”; aceasta aparține interpretării, nu rezumatului.

Condensarea. Mai multe întâmplări asemănătoare pot fi spuse într-o singură propoziție: în loc de trei vizite repetate, scrii „Ghiță merge de mai multe ori la Lică”. Nu inventa fapte și nu schimba ordinea lor.

Forma. Rezumatul este scris cu propriile cuvinte, la persoana a III-a, la un singur timp verbal (de obicei prezentul sau perfectul compus). Replicile importante devin vorbire indirectă: în loc de „— Nu deschideți!”, scrii „Capra le cere iezilor să nu deschidă ușa”.

Exemplu lucrat — „Ursul păcălit de vulpe”:

1. Situația: vulpei îi este foame.
2. Schimbarea: se preface moartă în drum, ajunge într-un car cu pește și aruncă peștii pe drum.
3. Urmarea: ursul vrea să afle cum a prins vulpea peștii, iar ea îl sfătuiește să-și bage coada în baltă.
4. Rezultatul: apa îngheață, iar ursul rămâne fără coadă.
5. Rezumat: „Vulpea se preface moartă, aruncă peștii dintr-un car și îl păcălește pe urs să-și bage coada în baltă. Ursul se lasă păcălit și își pierde coada, prinsă în gheață.”

Exemplu lucrat — ce se elimină. În „Racul, broasca și o știucă” de Alecu Donici, cei trei trag un sac cu grâu spre iaz: racul se dă înapoi, broasca sare în sus, știuca se izbește. Pentru rezumat păstrezi ideea că fiecare trage în altă parte, nu mișcările fiecăruia: „Un rac, o broască și o știucă trebuie să ducă un sac cu grâu în iaz, dar fiecare trage în altă parte. Sacul rămâne pe loc.” Gesturile pe care le-ai scos pot fi folosite într-o caracterizare, nu într-un rezumat.

Rezumat și povestire. Povestirea păstrează farmecul textului: replicile, comparațiile, amănuntele. Rezumatul păstrează doar fapte, de aceea poate fi folosit ca probă de înțelegere. Proba finală: dă rezumatul unui coleg care nu a citit textul. Dacă el poate povesti pe scurt ce s-a întâmplat, rezumatul este bun.

Fișe de lucru: rezumat

Două fișe despre rezumat, cu exerciții de alegere și de scriere. Fiecare fișă are șase sarcini și cheia pe ultima pagină a PDF-ului.

• 

  Rezumatul — exerciții

  Deschide fișa
• 

  Rezumatul — aplică ce ai învățat

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Rezumatul păstrează dialogul cu linie de dialog.
  Corect: Redă replicile importante în vorbire indirectă.
• Greșit: „Eu cred că Goe e obraznic” intră în rezumat.
  Corect: Redă faptele, fără opinia celui care rezumă.
• Greșit: În rezumat copiez propozițiile din text pentru că așa sunt mai sigur.
  Corect: Redau faptele cu propriile cuvinte, mai scurt, în ordinea lor.

Înainte și după