Scrierea corectă a cuvintelor

Scrie literele pe care le auzi și păstrează semnele lor: ă, â, î, ș, ț. La începutul și la sfârșitul cuvântului scrii î: „înger”, „a urî”. În interiorul cuvântului scrii â: „pâine”, „român”.

Când adaugi o parte în fața unui cuvânt care începe cu î, î rămâne: „neînțeles”, „preaînalt”, „bineînțeles”. Spunem și scriem „sunt”, „suntem”, „sunteți”. „Copii” are doi i la plural nearticulat, iar „copiii” are trei când vorbim despre copiii cunoscuți.

Înainte de b și p se scrie m, nu n: „lampă”, „umbră”, „timbru”, „cumpăr”, „sâmbătă”. Nu înseamnă că dispare n: el se scrie înaintea altor consoane, ca în „pantof”, „bancă”, „vânt”.

Rostirea și scrierea nu se potrivesc întotdeauna, de aceea verifici pe rând câteva lucruri. Mai întâi, ai grijă la diacritice: „țară” nu este „tara”, iar „și” nu este „si”; fără semnul de sub literă, cuvântul își schimbă sensul sau devine greșit. Apoi scrie grupurile ce, ci, che, chi, ge, gi, ghe, ghi după sunetul pe care îl auzi: „ceapă”, „ciocolată”, „cheie”, „chitară”, „geam”, „ghem”. La final, citește fiecare propoziție cu voce tare și compară-o cu ce ai scris; o literă lipsă sau schimbată se aude mai ușor decât se vede. Dacă ai un dubiu, caută cuvântul în DOOM3.

Scrierea se explică prin structura cuvântului, nu numai prin sunete. În „reîncepe”, prefixul „re-” precedă verbul „începe”, de aceea se păstrează „î” la începutul bazei. Numărul de „i” ține și de formele gramaticale: „copii” este plural nearticulat, „copiii” plural articulat. Compară „Am văzut doi copii” cu „Am văzut copiii”: în al doilea enunț, articolul hotărât se adaugă pluralului. Împrumuturile pot păstra grafia străină, ca „weekend”, în timp ce formele adaptate se scriu românește, ca „fotbal”.

Scrierea corectă se sprijină pe trei reguli care funcționează împreună: regula î/â, regula grupurilor de litere și scrierea formelor care depind de gramatică.

Regula î/â. Se scrie „î” la începutul și la sfârșitul cuvântului: „înger”, „încet”, „a coborî”, „a hotărî”. Se scrie „â” în interiorul cuvântului: „pâine”, „mâncare”, „gând”. Excepția apare în cuvintele compuse sau cu prefix, care păstrează „î” al bazei: „neînțeles”, „reîncepe”, „bineînțeles”, „preaînalt”. Din 1993, norma scrie „â” în interiorul cuvintelor („român”, „România”), iar din 2005 scrie „sunt” în loc de „sînt”; formele „Romînia”, „sînt” sunt învechite.

Litera m înainte de b și p. Înainte de b și p se scrie m: „lampă”, „umbră”, „timbru”, „cumpăr”, „sâmbătă”, „ghimpe”, „tâmplar”. Prefixele se aliniază la fel: „în-” devine „îm-” în „îmbrăca” și „împărți”, iar „in-” devine „im-” în „impermeabil”. Cuvintele cu prefixul „non-” păstrează n: „nonprofit”. Litera n rămâne în cuvintele în care urmează alte consoane: „pantof”, „bancă”, „vânt”.

Grupurile ce/ci/che/chi și ge/gi/ghe/ghi. Înainte de e și i, „c” și „g” se citesc moale, ca în „ceapă”, „ciocolată”, „geam”, „girafă”. Ca să notezi sunetul tare, adaugi un h: „cheie”, „chitară”, „ghem”, „ghiozdan”. Greșeala frecventă este schimbarea lui „ghi” cu „gi” sau a lui „chi” cu „ci”, deci verifică ce sunet auzi.

Număr și articulare. Substantivele terminate în -i la plural primesc un al doilea i când sunt articulate: „copii” devine „copiii”, „elevi” devine „elevii”, „pomi” devine „pomii”. Forma depinde de gramatică, nu de rostire. La imperativ, afirmativul este „fii”, iar negativul este „fi”: „Fii atent!”, „Nu fi neatent!”.

Diacritice. Literele ș și ț se scriu cu virgulă sub literă, nu cu sedilă. „Șoc” și „soc” sunt cuvinte diferite, la fel „țară” și „tara”.

Pentru un cuvânt cu î sau â, parcurge pașii:

1. Observă locul literei: la început sau la sfârșit înseamnă î.
2. Dacă litera este în interior, caută prefixul sau cuvântul compus: „ne-”, „re-”, „bine-”, „prea-”.
3. Dacă găsești prefixul, păstrează î din cuvântul de bază.
4. În toate celelalte cazuri interioare, scrie â.

Aplicăm regula la „preaînalt”. Cuvântul se desparte în „prea-” și „înalt”. Baza începe cu î, deci î rămâne în interior. Dacă ai fi scris „preaânalt”, ai fi încălcat regula.

Două observații ajută la verificare. Prima: litera se alege după poziția din cuvântul întreg, nu din rădăcină. „A coborî” are î la sfârșit, dar „coborâre” are â în interior, pentru că sufixul -re a mutat litera din finală în interior; la fel, „a hotărî” are „hotărâre” și „hotărât”. A doua: dacă ai dubii, caută cuvântul în DOOM3, pentru că dicționarul dă forma corectă și pe cea articulată.

La admitere se verifică scrierea în propoziții, nu în cuvinte izolate. O greșeală de ortografie nu se vede dacă citești repede, de aceea parcurgi enunțul cuvânt cu cuvânt, în această ordine:

• î sau â: la început și la sfârșit scrii î („înger”, „a omorî”), în interior scrii â („câine”, „pământ”), cu excepția cuvintelor cu prefix sau compuse („neînvins”, „bineînțeles”, „reîntors”);
• „sunt”, nu „sînt”, și „România”, nu „Romînia”;
• m înainte de b și p („lampă”, „cumpăr”, „sâmbătă”), cu excepția cuvintelor cu prefixul „non-” („nonprofit”);
• grupurile ce/ci/che/chi și ge/gi/ghe/ghi („cheie”, „ceapă”, „ghiozdan”, „girafă”);
• diacriticele ș și ț, cu virgulă sub literă;
• „copii” sau „copiii”, după articulare;
• imperativul „fii” sau „fi”, după cum este afirmativ sau negativ.

Împrumuturile se verifică în DOOM3: „weekend” păstrează grafia străină, iar „fotbal” este forma adaptată.

Exemplu lucrat: corectăm „Romînii nu sînt neinteleși, ci neascultați”. „Romînii” devine „Românii” (â în interiorul cuvântului). „Sînt” devine „sunt”. „Neinteleși” devine „neînțeleși”: cuvântul este format din „ne-” și „înțeles”, deci î se păstrează, iar ț se scrie cu virgulă. Rezultat: „Românii nu sunt neînțeleși, ci neascultați.”

Exemplu lucrat: Care enunț conține o greșeală de scriere? a) Copiii sunt acasă. b) Nu fii neatent. c) Am văzut doi copii. d) Elevul este în clasa a șasea. În a, „copiii” este corect, fiindcă articolul hotărât se adaugă pluralului. În c, după numeral se folosește forma nearticulată „copii”. În d nu există greșeli. În b, imperativul negativ al lui „a fi” este „fi”, nu „fii”. Răspuns: b.

Fișe de lucru: scrierea corectă a cuvintelor

Două fișe despre scrierea corectă a cuvintelor, cu exerciții de alegere și de scriere. Fiecare fișă are șase sarcini și cheia pe ultima pagină a PDF-ului.

• 

  Scrierea corectă a cuvintelor — exerciții

  Deschide fișa
• 

  Scrierea corectă a cuvintelor — aplică ce ai învățat

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: „Romînia” sau „sînt”.
  Corect: „România”, „sunt”; formele cu î interior sunt învechite.
• Greșit: „neânțeles”.
  Corect: „neînțeles”; prefixul „ne-” se adaugă la „înțeles”, iar î al bazei se păstrează.
• Greșit: „Am doi copiii.”
  Corect: „Am doi copii”; după numeral nu se adaugă articolul.
• Greșit: „Nu fii neatent!”
  Corect: „Nu fi neatent!”; la imperativ negativ se folosește „fi”, nu „fii”.
• Greșit: „lanpă”, „sânbătă”.
  Corect: „lampă”, „sâmbătă”; înainte de b și p se scrie m.

Înainte și după