Articolul hotărât și nehotărât

Articolul nehotărât arată că vorbim despre un lucru pe care ascultătorul nu îl poate identifica: „un caiet”. Articolul hotărât arată că lucrul este cunoscut din context: „caietul”. Articolul nehotărât stă înaintea substantivului (este proclitic), iar cel hotărât se atașează la sfârșitul lui (este enclitic). Programa de clasa a V-a cere articolul hotărât și articolul nehotărât.

„Am găsit un caiet. Caietul era pe bancă.” La prima mențiune nu știm care caiet este; a doua mențiune îl indică pe cel deja pomenit. Compară: „Mi-a dat o carte” (o carte oarecare) și „Mi-a dat cartea” (cartea despre care am vorbit).

Scrie două propoziții despre același obiect: în prima îl introduci, în a doua îl reiei. Subliniază articolul din fiecare și explică de ce ai ales forma respectivă.

Formele articolului, după gen și număr:

Neutrul are la singular formele masculinului, iar la plural pe cele ale femininului. La genitiv-dativ, articolul nehotărât are formele „unui” (masculin), „unei” (feminin) și „unor” (plural): „unui elev”, „unei fete”, „unor copii”. Articolul hotărât are terminațiile „-lui”, „-i” (sau „-ei”) și „-lor”: „elevului”, „fetei”, „elevilor”.

Cu prepozițiile „la”, „în”, „pe”, substantivul fără determinant și cu sens general rămâne nearticulat: „merg la școală”, „stau în casă”, „pun cartea pe masă”. Când substantivul are un determinant, apare articolul hotărât: „merg la școala din sat”, „pe masa din bucătărie”.

Exemplu lucrat: Punem la forma articulată hotărâtă substantivele „copil”, „fată”, „frate”, „copii” și „fete”.

1. „Copil” este masculin, singular: „copilul”.
2. „Fată” este feminin, singular: „fata”.
3. „Frate” se termină în -e: „fratele”.
4. „Copii” este masculin, plural: „copiii”.
5. „Fete” este feminin, plural: „fetele”.

Concluzie: forma articolului hotărât depinde de gen, de număr și de terminația substantivului.

Exemplu lucrat: Completăm cu articolul potrivit: „Pe bancă este ... carte. ... este a Mariei.” Prima mențiune introduce un obiect necunoscut, deci articolul este nehotărât feminin: „o carte”. A doua mențiune reia obiectul, deci articolul este hotărât: „Cartea este a Mariei”.

Articolul este partea de vorbire flexibilă care însoțește substantivul (sau un cuvânt substantivizat) și arată dacă obiectul numit este identificat de vorbitor și de ascultător (hotărât) sau nu (nehotărât). Articolul nu are o funcție sintactică separată: face parte din substantivul pe care îl însoțește și arată, prin forma lui, genul, numărul și cazul acestuia („pomului” este genitiv sau dativ singular). Primele reguli țin de grupul nominal, nu de cuvântul izolat.

Articolul hotărât sub forma lui obișnuită este enclitic și se lipește la sfârșitul substantivului. Formele, după gen, număr și caz, sunt cele din DOOM3:

Alegerea terminației depinde de sfârșitul substantivului: -ul după consoană (pom → pomul), -l după „u” (codru → codrul), -le după „e” (frate → fratele), -a la feminin (masă → masa, cheie → cheia), -i și -le la plural (pomi → pomii, mese → mesele). La substantivele comune masculine și neutre, „-l” din articol este obligatoriu în scris, chiar dacă în vorbirea rapidă nu se aude: scrii „pomul”, nu „pomu”.

La numele proprii de persoană, articolul hotărât poate sta și înaintea substantivului, sub forma „lui”, la genitiv și dativ: „mingea lui Andrei”, „I-am scris lui Andrei.”

Articolul nehotărât stă înaintea substantivului: „un pom”, „o masă”, „niște mese”, „unui pom”, „unei mese”, „unor mese”.

Două observații din DOOM3: „niște” este articol numai înaintea unui substantiv la plural („niște caiete”); înaintea unui substantiv la singular („niște lapte”), este adjectiv pronominal. „Un” și „o” pot fi și numerale, când arată numărul: „Am mâncat o singură prăjitură.” Diferența e explicată în lecția Valoarea morfologică.

Scrierea corectă a formelor articulate.

Regula pentru „-ii”: dacă forma nearticulată se termină în „-i”, articolul hotărât mai adaugă un „i”: copii → copiii, fii → fiii, cărți (G-D) → cărții.

Când adjectivul stă înaintea substantivului, articolul hotărât se atașează adjectivului: „frumosul copil”, „bunul prieten”, dar „copilul frumos”. Articolul marchează grupul întreg, nu doar cuvântul pe care apare. Articolul nehotărât, fiind proclitic, rămâne la începutul grupului: „un copil frumos”, „un frumos copil”. Cele două articole nu se pot combina pe același substantiv: „un caietul” nu există.

Articolul nehotărât poate avea și valoare generică, adică arată orice reprezentant al clasei: „Un elev trebuie să respecte regulamentul” înseamnă „orice elev”. Articolul hotărât poate avea aceeași valoare: „Elevul trebuie să respecte regulamentul”. Contextul decide dacă enunțul vorbește despre un individ sau despre o categorie.

La genitiv-dativ, alegerea articolului schimbă informația despre destinatar: în „I-am dat unei fete o carte”, fata nu este identificată; în „I-am dat fetei cartea”, atât fata, cât și cartea sunt cunoscute. Numele proprii de persoană se articulează diferit: cele masculine primesc articolul proclitic „lui” (la genitiv-dativ: „cartea lui Ion”, „i-am dat lui Mihai”), iar cele feminine primesc articolul enclitic („Mariei”, „Anei”).

Prepozițiile și locuțiunile prepoziționale care cer genitivul se combină cu substantivul articulat: „împotriva vântului”, „deasupra mesei”, „în fața școlii”. Prepozițiile care cer nominativ-acuzativul („la”, „în”, „pe”, „din”) lasă substantivul nearticulat când nu are determinant.

Nu confunda articolul nehotărât „un”, „o” cu numeralul. Numeralul răspunde la întrebarea „câți?” și poate fi întărit prin „singur”: „un singur elev a răspuns”. Articolul doar introduce un obiect nou: „un elev a întrebat”.

Exemplu lucrat: Analizăm forma „fratelui” din „Cartea fratelui meu este nouă”. Cuvântul de bază este „frate”. Terminația „-lui” marchează articolul hotărât, la genitiv-dativ, masculin, singular. Funcția în propoziție: „fratelui meu” este atribut substantival genitival pentru „cartea”. Concluzie: „fratelui” este substantiv articulat hotărât, la genitiv.

Exemplu lucrat: Alegem forma corectă în „Am vorbit (unui / unei) colege despre proiect”. „Colegă” este substantiv feminin, la dativ (complement indirect) și neidentificat. Articolul nehotărât feminin la genitiv-dativ este „unei”. Enunț corect: „Am vorbit unei colege despre proiect”.

Exemplu lucrat: Stabilim articolul din „Frumosul cântec al păsării m-a trezit”. Cuvântul „frumosul” este adjectiv antepus și are terminația „-l”, care este articolul hotărât al întregului grup „frumosul cântec”. Substantivul „cântec” rămâne fără articol propriu; la genitiv, „păsării” are articolul „-i”. Concluzie: grupul „frumosul cântec” este articulat hotărât, iar articolul stă pe adjectiv.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: „Pisica vecinilor a prins un șoarece.”

• Pisica: articol hotărât „-a”; substantivul este la nominativ, feminin, singular.
• vecinilor: articol hotărât „-lor”; genitiv, masculin, plural.
• un: articol nehotărât; însoțește „șoarece”, acuzativ, masculin, singular.

Exemplul 2: „I-am dat cheia fratelui meu.”

• cheia: articol hotărât „-a”; acuzativ, feminin, singular.
• fratelui: articol hotărât „-lui”; dativ, masculin, singular.

Exemplul 3: „Copiii au primit niște baloane de la o vecină.”

• Copiii: articol hotărât „-i”, adăugat la pluralul „copii”; nominativ.
• niște: articol nehotărât, înaintea unui substantiv la plural.
• o: articol nehotărât; feminin, singular.

La un item cu articol, parcurge patru verificări: genul substantivului, numărul, cazul (nominativ-acuzativ sau genitiv-dativ) și dacă obiectul este cunoscut sau necunoscut. Itemurile folosesc patru capcane frecvente.

Prima: „lui” poate fi articol sau pronume. În „I-am dat lui Mihai cartea”, „lui” stă înaintea unui nume propriu masculin și este articol proclitic. În „Cartea lui este nouă”, „lui” ține locul unui substantiv și este pronume personal în genitiv.

A doua: „unor” și „unora”. „Unor” este articol și stă înaintea substantivului („unor elevi”); „unora” este pronume nehotărât („unora dintre elevi”).

A treia: pluralul lui „copil”. „Copii” este forma nearticulată, iar „copiii” este forma articulată hotărât („copilii” este greșit).

A patra: articolul după prepoziție. Fără determinant, substantivul rămâne nearticulat („pe masă”, „sub covor”); cu determinant, primește articol („pe masa din bucătărie”).

Exemplu lucrat: Câte substantive cu articol hotărât are enunțul „Profesorul a pus caietele elevilor pe o bancă din clasă.”? a) două, b) trei, c) patru. „Profesorul” are „-l”, „caietele” are „-le”, „elevilor” are „-lor”, deci trei substantive sunt articulate hotărât. „Bancă” are articolul nehotărât „o”, iar „clasă”, după „din” și fără determinant, este nearticulat. Răspuns: b.

Exemplu lucrat: Care este forma corectă în „Le-am explicat regula ... elevi din clasa a IX-a”? a) unor, b) unora, c) unui. „Elevi” este plural și stă la dativ („cui le-am explicat?”). Articolul nehotărât de genitiv-dativ plural este „unor”. „Unora” nu stă direct înaintea unui substantiv, iar „unui” este forma de singular. Răspuns: a.

Greșeli frecvente

• Greșit: „I-am dat unui fete o carte.”
  Corect: „I-am dat unei fete o carte”; articolul nehotărât se acordă cu genul substantivului (feminin: „unei”).
• Greșit: „Un caietul este pe masă.”
  Corect: „Un caiet este pe masă” sau „Caietul este pe masă”; articolul nehotărât și cel hotărât nu stau împreună pe același substantiv.
• Greșit: „Copilii au plecat.”
  Corect: „Copiii au plecat”; articolul hotărât „-i” se adaugă la pluralul „copii”. Cu articol scrii „Copiii s-au întors”, fără articol „trei copii”.
• Greșit: În „frumosul copil” nu există articol hotărât, fiindcă „copil” nu are „-ul”.
  Corect: Articolul hotărât este „-l” de pe adjectivul antepus „frumosul”.
• Greșit: „coperta cărți”, „titlul cărți”.
  Corect: „coperta cărții”, „titlul cărții”; la genitiv-dativ singular, articolul hotărât este „-i” după „cărți”.
• Greșit: „Am urcat dealu.”
  Corect: „Am urcat dealul.”; „-l” din articol este obligatoriu în scris.
• Greșit: „O” din „O mănânc” analizat ca articol.
  Corect: înaintea substantivului „o” este articol („o pară”); înaintea unui verb este pronume („O mănânc.”), cu excepția viitorului popular („o să plecăm”).
• Greșit: „lui” din „bicicleta lui” analizat ca articol.
  Corect: în „bicicleta lui Andrei”, „lui” este articol; în „bicicleta lui”, „lui” este pronume.

Înainte și după

Întrebări frecvente