Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi: rezumat

Rezumatul pe scurt

Alexandru Lăpușneanul se întoarce din Constantinopol cu oaste turcească, ca să-și ia înapoi tronul Moldovei de la Ștefan Tomșa. Patru boieri vin să-i spună că țara nu-l vrea, dar el nu cedează, iar Moțoc i se oferă ca slujitor. Odată domn, arde cetățile, ucide boieri și îi făgăduiește soției, Ruxanda, că nu va mai omorî. La un ospăț invită patruzeci și șapte de boieri, pe care îi masacrează, și îl dă pe Moțoc mulțimii. Spancioc și Stroici scapă. Patru ani mai târziu, bolnav, Lăpușneanul este tuns călugăr, se înfurie când își revine, iar Ruxanda, la îndemnul celor doi boieri întorși, îl otrăvește. Fiul lor, Bogdan, devine domn.

Tema, personajele și comentariul sunt în lecția „Nuvela romantică”.

Rezumatul pe capitole

Capitolul I

Lăpușneanul, fugit la Constantinopol, se întoarce cu șapte mii de spahii turci, ca să-l alunge pe Ștefan Tomșa. La Tecuci îl întâmpină patru boieri: Moțoc, Veveriță, Spancioc și Stroici. Ei îi spun că țara nu-l vrea, iar el răspunde: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau” (Wikisource, cap. I). Boierii îl avertizează că turcii vor pustii țara, apoi trei dintre ei pleacă. Moțoc rămâne, cade în genunchi și se oferă să-l ajute. Lăpușneanul îl cruță, pentru că are nevoie de el ca să-l ușureze de blestemele norodului.

Capitolul II

Tomșa fuge în Valahia, iar norodul îl primește pe Lăpușneanul cu bucurie. Domnul arde cetățile Moldovei, afară de Hotin, ia averile boierilor și ucide: capetele celor uciși sunt spânzurate la poarta curții. Moțoc, din nou în favoare, îi propune o nouă dare. Doamna Ruxanda, fiica lui Petru Rareș, îl roagă să înceteze cu omorurile și povestește cum o jupâneasă cu cinci copii i-a arătat capul soțului ei. Lăpușneanul se stăpânește, îi făgăduiește că de a doua zi nu va mai vedea capete și îi cere să pregătească un ospăț pentru boieri.

Capitolul III

A doua zi boierii sunt chemați la mitropolie, apoi la curte. Lăpușneanul, cu zale sub haină, sărută racla Sfântului Ioan cel Nou, își cere iertare și propune pace. Toți îl iartă, afară de Spancioc și Stroici, care nu vin la masă. La ospăț se așază patruzeci și șapte de boieri. La toastul lui Veveriță, armașul îl lovește cu buzduganul, iar slujitorii îi ucid pe toți. Mulțimea strigă: „Capul lui Moțoc vrem” (Wikisource, cap. III), iar domnul îl dă să fie sfâșiat. Din capetele boierilor se face o piramidă, iar Ruxanda leșină când o vede.

Capitolul IV

Patru ani Lăpușneanul nu mai ucide boieri, ci îi schingiuiește. Se mută la Hotin și se îmbolnăvește greu. Lasă tronul fiului său, Bogdan, iar Ruxanda este numită regentă. Cade într-un leșin și este tuns călugăr cu numele Paisie. Când își revine, se înfurie: „Eu nu sînt călugăr, sînt domn! Sînt Alexandru-vodă!” (Wikisource, cap. IV). Spancioc și Stroici, sosiți atunci, o conving pe Ruxanda să aleagă între soț și fiu. Ea îi dă otravă în apă, iar cei doi boieri îl silesc să bea și restul. Moare după o jumătate de oră.

Personajele

• Alexandru Lăpușneanul — domnul Moldovei, care își recapătă tronul cu ajutor turcesc și conduce prin teamă.
• Moțoc — vornic și sfetnic, care îi slujește pe domn până când este dat mulțimii.
• Doamna Ruxanda — soția lui Lăpușneanul și fiica lui Petru Rareș, care îl roagă să înceteze cu omorurile și apoi îi dă otrava.
• Spancioc — spatar, boier tânăr, care duce până la capăt răzbunarea.
• Stroici — boier tânăr, tovarășul lui Spancioc.
• Veveriță — postelnic, vechi dușman al domnului, prima victimă de la ospăț.
• Armașul — slujitorul domnului, care dă semnalul masacrului.
• Bogdan — fiul lui Lăpușneanul și al Ruxandei, care devine domn.
• Mitropolitul Teofan — cel care îl tunde pe domn călugăr și nu oprește otrăvirea.
• Ștefan Tomșa — domnul alungat la începutul nuvelei.

Întrebări frecvente