Pe scurt
Când povestești, alegi o întâmplare și spui faptele într-o ordine ușor de urmărit. Ascultătorul trebuie să afle cinci lucruri: cine a participat, unde s-a petrecut întâmplarea, ce s-a întâmplat mai întâi, ce a urmat și cum s-a terminat. Nu povestești fiecare amănunt; păstrezi ceea ce ajută la înțelegere.
„Ieri am găsit un pui de pisică în curte. L-am dus într-un loc ferit și i-am pus apă. Seara, vecina l-a luat acasă.” Faptele sunt spuse una după alta, în ordinea în care s-au petrecut.
Poți povesti și o întâmplare imaginată: „O cheie mică a deschis ușa unui pod. Acolo, copiii au găsit o hartă. Au urmat-o și au ajuns la o grădină ascunsă.” Chiar dacă faptele sunt inventate, ordinea lor trebuie să poată fi urmărită.
Vorbirea ajută povestea. Vorbește destul de tare ca să fii auzit, fă pauze între părți și schimbă tonul când spui un lucru surprinzător. Cuvinte ca „mai întâi”, „după aceea”, „apoi” și „la final” îl ajută pe ascultător să țină firul.
De pildă, „Am pierdut mănușa. Am căutat-o în curte. Am găsit-o lângă bancă.” are un început, o căutare și o încheiere. Dacă spui doar „Am găsit-o”, ascultătorul nu știe ce anume ai găsit și de ce o căutai. Adaugă informația care îl ajută să urmărească întâmplarea.
Observă și încearcă
Alege o întâmplare din ultima săptămână și povestește-o unui adult.
- Scrie pe trei bilețele: „la început”, „apoi”, „la sfârșit”.
- Așază în dreptul fiecărui bilețel câte o propoziție: cine, unde și ce s-a întâmplat.
- Povestește folosind cuvintele „mai întâi”, „după aceea”, „la final”.
- Roagă ascultătorul să-ți spună ce a înțeles.
Observă dacă ascultătorul a putut urmări ordinea întâmplărilor și ce detaliu l-a ajutat să-și imagineze locul.
Fișe de lucru: povestirea orală
Două fișe despre povestirea orală, cu sarcini prin imagini și exerciții potrivite clasei. La pregătitoare adultul citește cerințele. Fiecare fișă are șase sarcini și cheia pe ultima pagină a PDF-ului.
Greșeli frecvente
- Greșit: „Mai întâi am ajuns acasă, apoi am plecat de acasă” pentru aceeași plimbare.Corect: Păstrează ordinea întâmplărilor: plecare, drum, sosire.
- Greșit: O povestire alcătuită numai din detalii („Pomul era verde, banca era veche, câinele era mic”), fără întâmplarea principală.Corect: Spune fapta importantă și adaugă doar detaliile care o lămuresc.
- Greșit: „Am ajuns la parc. La final am văzut leagănul și mai întâi am plecat.”Corect: Cuvintele „mai întâi”, „apoi”, „la final” urmează ordinea reală: ajungere, joacă, plecare.
Pentru părinți
Alegeți împreună trei fotografii din aceeași ieșire. Copilul pune fotografiile în ordinea întâmplării și spune începutul, întâmplarea principală și sfârșitul, câte o propoziție pentru fiecare. Apoi cereți-i să arate pe care fotografie se vede locul și pe care se vede cine a fost acolo. Întrebați: „Ce a fost cel mai important lucru din povestea ta?”
Testează-te pe această lecție
Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.
Înainte și după
Surse și referințe
Desene: Redactare proprie (desen original), conform OMEN 3418/2013, Comunicare în limba română CP–II, pp. 17–19; rocnee.eu