Literatura epocii republicane

Literatura epocii republicane târzii cuprinde genuri diferite. Cicero a scris discursuri și tratate filosofice; discursurile sale folosesc argumente adaptate publicului și situației. Sallustius, autorul lucrărilor Bellum Catilinae și Bellum Iugurthinum, scrie istorie cu interes pentru cauzele morale și politice ale crizelor. Catullus este poet liric; poezia sa tratează iubirea, prietenia și atacul satiric într-o voce personală. Autorii nu sunt interschimbabili: genul, scopul și poziția naratorului schimbă lectura.

Un discurs al lui Cicero poate fi analizat prin teză, argumente și mijloace de persuasiune, fără a confunda afirmația oratorului cu un fapt dovedit. La Sallustius, caracterizarea personajelor și explicația corupției apar în narațiunea istorică; istoricul trebuie confruntat cu alte izvoare. La Catullus, persoana I lirică nu este automat identică în fiecare vers cu biografia autorului. Forma scurtă și adresarea directă intensifică efectul poemelor.

Cicero. Marcus Tullius Cicero (106–43 î.Hr.), născut la Arpinum, a fost consul în 63 î.Hr. Cele patru In Catilinam orationes au fost rostite în noiembrie și decembrie 63 î.Hr.: prima în Senat (8 noiembrie), a doua și a treia în fața poporului (9 noiembrie și 3 decembrie), a patra în Senat (5 decembrie). Cicero a fost ucis în 43 î.Hr., în proscripțiile lui Marcus Antonius. În afara Catilinarelor, la clasă se citesc încă două texte ciceroniene la alegere: dintr-un alt discurs (de exemplu Pro Archia poeta, 62 î.Hr., apărarea poetului Archias) și dintr-o operă etică, filosofică sau retorică (de exemplu De officiis, scrisă în 44 î.Hr., despre îndatoririle omului). Un discurs are o structură clasică: exordiu, expunere (narațiune), argumentare și perorație.

Sallustius. Gaius Sallustius Crispus (86–35 î.Hr.) este autorul monografiilor De coniuratione Catilinae (numită și Bellum Catilinae) și De bello Iugurthino (Bellum Iugurthinum). El explică criza Republicii prin decăderea morală și lupta pentru putere. Stilul lui este concis, cu arhaisme și fraze scurte.

Catullus. Gaius Valerius Catullus (cca. 84–54 î.Hr.), născut la Verona, a lăsat 116 poezii (Carmina), în trei grupe: poezii scurte în metri variați (1–60), poeme mai lungi (61–68) și elegii și epigrame (69–116). Iubita din poeme se numește Lesbia. Eul liric poate adresa direct pe iubită, pe prieteni sau pe adversari.

Exemplu lucrat 1. Compari un pasaj din Catilinarele lui Cicero cu un fragment din Bellum Catilinae. Primul urmărește să convingă un auditoriu în timpul unei crize; al doilea povestește și interpretează criza ulterior. Notezi atât tema comună, cât și scopul diferit al fiecărui text.

Exemplu lucrat 2: începutul primei Catilinare. Textul „Quo usque tandem abutere, Catilina, patientia nostra?” se analizează astfel: Catilina este vocativ (apostrofă), abutere este aici persoana a II-a singular a viitorului indicativ al deponentului abutor, varianta abūtēre a lui abūtēris, iar patientia nostra este ablativ, complementul verbului abutor. Forma interogativă fără răspuns este o întrebare retorică. Traducerea este „Până când, Catilina, vei abuza de răbdarea noastră?” Alte două propoziții, „O tempora, o mores!” și „Senatus haec intellegit, consul videt; hic tamen vivit”, continuă atacul prin exclamație și prin opoziție între cei care știu și cel care trăiește.

Exemplu lucrat 3: portretul lui Catilina la Sallustius. Fraza „L. Catilina, nobili genere natus, fuit magna vi et animi et corporis, sed ingenio malo pravoque” (De coniuratione Catilinae 5, 1) are participiul natus cu ablativul nobili genere („născut dintr-un neam nobil”), predicatul fuit și ablativul ingenio malo pravoque („cu o fire rea și stricată”). Traducerea este „L. Catilina, născut dintr-un neam nobil, a fost înzestrat cu mare putere sufletească și trupească, dar cu o fire rea și stricată”. Ablativul calitativ magna vi, determinat de genitivele animi și corporis, arată însușirea lui Catilina. Opoziția sed aduce judecata morală a istoricului.

Exemplu lucrat 4: o epigramă a lui Catullus. În „Odi et amo. quare id faciam, fortasse requiris. / nescio, sed fieri sentio et excrucior” (poemul 85) faciam este conjunctiv în interogativa indirectă quare id faciam, iar excrucior este un verb la pasiv („sunt chinuit”). Traducerea este „Urăsc și iubesc. De ce o fac, poate întrebi. Nu știu, dar simt că se întâmplă și mă chinui”. Poemul este alcătuit dintr-un singur distih elegiac, iar antiteza dintre odi și amo îi dă tensiunea.

Greșeli frecvente

• Greșit: Cicero, Sallustius și Catullus scriu același gen literar.
  Corect: oratoria, istoriografia și lirica au convenții diferite.
• Greșit: orice argument dintr-un discurs este fapt verificat.
  Corect: identifici intenția persuasivă și verifici afirmațiile.
• Greșit: persoana I din poezia lui Catullus reproduce obligatoriu fiecare fapt biografic.
  Corect: eul liric se analizează ca voce a textului.

Înainte și după