România în Al Doilea Război Mondial

În 1940, România a pierdut Basarabia și nordul Bucovinei în favoarea URSS, nordul Transilvaniei în favoarea Ungariei și sudul Dobrogei în favoarea Bulgariei. Regele Carol al II-lea a abdicat, iar Ion Antonescu a preluat puterea și a apropiat România de Axa. În iunie 1941, armata română a intrat în război împotriva URSS și a continuat luptele dincolo de Nistru. Regimul Antonescu a persecutat și a ucis evrei și romi; responsabilitatea autorităților române pentru Holocaust trebuie cunoscută. La 23 august 1944, regele Mihai și opoziția l-au înlăturat pe Antonescu. România a întors armele împotriva Germaniei, iar armata sa a luptat pentru nordul Transilvaniei și apoi spre vest.

Repere ale anului 1940, când România a pierdut aproximativ o treime din teritoriu:

• 26–28 iunie 1940: printr-un ultimatum, URSS cere Basarabia și nordul Bucovinei, iar România este nevoită să le cedeze.
• 30 august 1940: Dictatul de la Viena atribuie Ungariei nordul Transilvaniei, cu aproximativ 43 000 km².
• 6 septembrie 1940: Carol al II-lea abdică în favoarea fiului său, Mihai; puterea efectivă o exercită generalul Ion Antonescu.
• 7 septembrie 1940: prin Tratatul de la Craiova, sudul Dobrogei, numit Cadrilater, revine Bulgariei.
• 23 noiembrie 1940: România aderă la Pactul Tripartit, alianța Germaniei, Italiei și Japoniei.

Participarea la război a avut mai multe etape. În 1941, armata română a recucerit Basarabia și nordul Bucovinei, iar apoi a trecut Nistrul și a luptat pe teritoriul sovietic, inclusiv la Odessa (octombrie 1941). În 1942, armatele a 3-a și a 4-a au fost trimise la Stalingrad și au suferit pierderi grele în contraofensiva sovietică din noiembrie. În 1943, rafinăriile din zona Ploiești au fost bombardate de aviația americană (1 august). În 1944, frontul s-a apropiat de România, iar la 23 august regele Mihai a ordonat arestarea lui Antonescu și a anunțat ieșirea din alianța cu Germania.

După 23 august, armata română a luptat alături de Armata Roșie și a eliberat nordul Transilvaniei, apoi a participat la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, până la 9 mai 1945. Armistițiul cu Națiunile Unite a fost semnat la Moscova la 12 septembrie 1944. Tratatul de pace de la Paris, din 10 februarie 1947, a confirmat granița cu URSS, dar a restituit României nordul Transilvaniei.

Exemplu rezolvat — de la ofensiva sovietică la schimbarea taberei. Cerința: explică pe pași ce s-a întâmplat în august 1944.

1. La 20 august 1944 începe ofensiva sovietică în Moldova, iar frontul românesc este rupt.
2. La 23 august regele Mihai ordonă arestarea lui Antonescu.
3. România anunță ieșirea din alianța cu Germania și întoarce armele împotriva ei.
4. La 12 septembrie 1944, la Moscova, se semnează armistițiul cu Națiunile Unite.
5. Concluzie: schimbarea taberei a urmat unei înfrângeri militare și a fost hotărâtă de rege, nu a fost o decizie luată în timpul unui front stabil.

Pierderile teritoriale din 1940 au provocat o criză politică profundă. Regele Mihai a rămas pe tron, dar puterea efectivă a fost exercitată de Antonescu, care a condus statul ca „Conducător”. La început el a guvernat împreună cu Garda de Fier, într-un „stat național-legionar”; după rebeliunea legionară din ianuarie 1941 a rămas singur la putere.

La 22 iunie 1941, România a participat la invazia URSS, invocând recuperarea teritoriilor pierdute în 1940. Armata a continuat însă campania dincolo de vechea frontieră, inclusiv pe Frontul de Est din preajma Stalingradului, unde a suferit pierderi mari. Între timp, autoritățile române au aplicat politici antisemite, au comis pogromul de la Iași și au deportat evrei în Transnistria. Aceste fapte fac parte din Holocaustul din România, detaliat în lecția „Holocaustul în România”.

Ofensiva sovietică din Moldova, începută la 20 august 1944, a rupt frontul. Hotărârea de a ieși din alianța cu Germania a fost luată de rege, cu sprijinul partidelor din opoziție și al unor ofițeri. Armata română a luptat apoi împotriva Germaniei, în nordul Transilvaniei, în Ungaria și în Cehoslovacia. Convenția de armistițiu din septembrie 1944 a prevăzut și plata de despăgubiri către URSS, în valoare de 300 de milioane de dolari. Ion Antonescu a fost judecat de Tribunalul Poporului, condamnat la moarte și executat la 1 iunie 1946. Schimbarea taberei nu șterge crimele regimului anterior; cele două fapte aparțin aceleiași istorii și trebuie explicate împreună.

Exemplu rezolvat: pe o axă a timpului așezăm 1940 (pierderi teritoriale și schimbarea regimului), 1941 (intrarea în război împotriva URSS) și 23 august 1944 (înlăturarea lui Antonescu și schimbarea taberei). Pe hartă distingem campania din est de cea din vest. Astfel nu confundăm anul intrării în război cu anul întoarcerii armelor.

Exemplu rezolvat — calcularea ponderii pierderilor din 1940. Cerința: România avea, la începutul lui 1940, aproximativ 295 000 km². În vara anului 1940 a pierdut Basarabia și nordul Bucovinei (aproximativ 50 000 km²), nordul Transilvaniei (aproximativ 43 000 km²) și sudul Dobrogei (aproximativ 7 000 km²). Ce parte din teritoriu a pierdut?

1. Adunăm pierderile: $50000+43000+7000=100000$ km².
2. Împărțim la suprafața inițială: $100000:295000\approx 0,34$.
3. Transformăm în procent: aproximativ 34%, adică o treime.
4. Concluzie: cifrele sunt rotunjite, dar arată amploarea pierderii; consecințele au fost politice, deoarece prăbușirea regimului lui Carol al II-lea a deschis calea guvernării autoritare.

Alianța cu Germania a fost justificată de autoritățile vremii prin dorința de a recupera teritoriile pierdute, în special Basarabia. Istoricii deosebesc însă motivul declarat de rezultat: după recucerirea Basarabiei, armata a continuat războiul dincolo de Nistru, iar conducerea a asumat responsabilitatea pentru această hotărâre.

Greșeli frecvente

• Greșit: România a fost de partea Aliaților pe tot parcursul războiului.
  Corect: regimul Antonescu a luptat alături de Axa până la 23 august 1944; apoi România a luptat împotriva Germaniei.
• Greșit: Basarabia și nordul Transilvaniei au fost cedate aceluiași stat în 1940.
  Corect: primele teritorii au fost luate de URSS, iar nordul Transilvaniei a fost cedat Ungariei.
• Greșit: schimbarea taberei în 1944 anulează responsabilitatea pentru Holocaust.
  Corect: crimele regimului Antonescu rămân fapte istorice documentate.

Înainte și după