Regulamentele Organice

Regulamentele Organice au fost acte de organizare politică și administrativă pentru Țara Românească și Moldova. Fiecare principat a avut propriul regulament. Textul a intrat în vigoare la 1 iulie 1831 în Țara Românească și la 1 ianuarie 1832 în Moldova. Cele două acte au urmărit o organizare instituțională asemănătoare, dar nu au unit principatele într-un singur stat.

Regulamentele au așezat mai clar atribuțiile domnului, ale Adunării Obștești și ale administrației. Ele sunt o etapă a modernizării instituționale, dar participarea politică a rămas limitată, iar privilegiile boierești nu au dispărut. Citește-le în contextul epocii: Principatele se aflau sub suzeranitate otomană și sub influența protectoratului rus.

După războiul ruso-otoman din 1828–1829, organizarea celor două principate a fost discutată și în cadrul raporturilor dintre Imperiul Otoman și Rusia. Regulamentele au fost pregătite în vremea administrației ruse conduse de Pavel Kiseleff și au fost dezbătute de adunări ale epocii. Nu trebuie confundată adoptarea acestor texte cu obținerea independenței sau cu unirea din 1859.

Noile reguli au delimitat atribuții ale instituțiilor și au ordonat domenii precum administrația, finanțele și justiția. Adunarea Obștească avea un rol în viața politică, însă reprezentarea nu corespundea votului universal modern. Domnul nu devenea un monarh constituțional ales de întreaga populație. Organizarea instituțiilor putea fi mai coerentă în timp ce o mare parte a locuitorilor rămânea în afara deciziei politice.

Exemplu rezolvat — două afirmații despre același act. O sursă spune că regulamentul a creat o adunare politică; alta arată că participarea în acea adunare era restrânsă. (1) Prima afirmație privește existența unei instituții. (2) A doua privește componența ei. (3) Cele două nu se contrazic: instituția reprezintă o schimbare administrativă, iar accesul limitat arată limitele acestei schimbări. Concluzia este că modernizarea instituțională nu echivala cu democratizarea deplină.

Regulamentele au organizat puterile în stat după modelul separării atribuțiilor. Domnul conducea executivul și era ales pe viață de o adunare extraordinară, formată din boieri, clerici și reprezentanți ai orașelor. Adunarea Obștească făcea legile și vota bugetul, dar era alcătuită în principal din mari boieri. Divanul domnesc exercita funcții judecătorești, iar sfaturile administrative se ocupau de treburile curente. Primii domni după regulamente, Alexandru Ghica în Țara Românească și Mihail Sturdza în Moldova, au fost numiți în 1834 de sultan, cu acordul Rusiei, fără alegeri.

Regulamentele au organizat și alte domenii: au creat o armată regulată pământeană, au reorganizat sistemul fiscal, au înființat carantine la Dunăre pentru protecția împotriva epidemiilor și au dat o importanță mai mare școlilor publice. Libertatea comerțului a fost reglementată după pacea de la Adrianopol (1829), prin care porturile Brăila și Giurgiu au fost redate Țării Românești. În schimb, au păstrat relațiile sociale vechi: boierii erau scutiți de impozitul direct, iar țăranii trebuiau să dea clacă, 12 zile pe an, și o zecime din recoltă.

Exemplu rezolvat — repartizarea atribuțiilor. Cerința: asociază instituția cu atribuția: (a) domnul, (b) Adunarea Obștească, (c) Divanul domnesc; (1) judecă, (2) votează legile, (3) conduce administrația.

1. (a)–(3): domnul conduce administrația.
2. (b)–(2): Adunarea Obștească votează legile.
3. (c)–(1): Divanul judecă.
4. Concluzie: aceasta este o organizare modernă a instituțiilor, dar în Adunare lipsea reprezentarea țărănimii.

La o cerință de comparare, precizează spațiul (Moldova și Țara Românească), cronologia (1831, respectiv 1832) și rolul actelor (organizarea instituțiilor). Apoi formulează separat o limită: reprezentarea politică restrânsă sau păstrarea privilegiilor. Explică diferența dintre două regulamente pentru două principate și unirea politică realizată mai târziu.

Exemplu în format de examen (text elaborat). Sursa A: Regulamentul Organic al Țării Românești a intrat în vigoare la 1 iulie 1831. Sursa B: Regulamentul Organic al Moldovei a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1832. Cerințe:

1. Menționează două instituții create sau reorganizate prin regulamente.
2. Precizează un element care arată că privilegiile boierilor s-au păstrat.
3. Formulează un punct de vedere privind rolul Regulamentelor în modernizarea Principatelor și susține-l cu două argumente.

Barem sumar: 6 puncte pe item; la cerința 3 se acordă 2 puncte pentru punct de vedere clar și câte 2 puncte pentru fiecare argument; de exemplu, argumentele pot fi organizarea separată a puterilor și păstrarea scutirilor boierilor.

Un răspuns bun nu repetă sursele, ci le folosește: citează datele, apoi interpretează. De exemplu, nu scrie doar că regulamentele au intrat în vigoare în 1831 și 1832, ci explică ce arată cele două date: aceleași reguli, dar aplicate la momente diferite în două principate separate.

Greșeli frecvente

• Greșit: ambele regulamente au intrat în vigoare în același an.
  Corect: 1831 în Țara Românească, 1832 în Moldova.
• Greșit: înființarea Adunării Obștești însemna vot universal.
  Corect: participarea politică era restrânsă.
• Greșit: Regulamentele au creat statul român unitar.
  Corect: cele două principate au rămas separate până la unirea din 1859.

Înainte și după