Marile descoperiri geografice

În secolele XV–XVI, navigatorii europeni au căutat rute maritime spre Asia și produse precum mirodeniile. Portughezii au explorat coasta Africii; Bartolomeu Dias a ocolit extremitatea sudică, iar Vasco da Gama a ajuns în India în 1498. Sprijinit de coroana Castiliei, Cristofor Columb a traversat Atlanticul în 1492 și a ajuns în Caraibe, unde trăiau deja comunități indigene, între care Taíno. Voiajul început de Magellan în 1519 și încheiat de Juan Sebastián Elcano în 1522 a realizat prima înconjurare a lumii pe mare. Explorările au schimbat hărțile și comerțul, dar au deschis și epoca cuceririlor coloniale.

De ce au pornit europenii pe oceane? După cucerirea Constantinopolului de către turci, în 1453, drumurile comerciale spre Orient au devenit mai greu de folosit, iar mirodeniile (piper, scorțișoară, cuișoare), mătasea și aurul erau foarte scumpe în Europa. Regii și negustorii voiau drumuri maritime directe. Au contat și dorința de a răspândi creștinismul, setea de aventură și noile tehnici de navigație: caravela, o corabie ușoară cu pânze triunghiulare, busola, astrolabul pentru măsurarea înălțimii soarelui și hărțile marine.

Portugalia a deschis drumul. Prințul Henric Navigatorul a încurajat explorarea coastei Africii. În 1488, Bartolomeu Dias a ocolit Capul Bunei Speranțe, iar în 1498 Vasco da Gama a ajuns la Calicut, în India, aducând în Europa o încărcătură de mirodenii. Spania a trimis, în 1492, expediția lui Columb, cu trei corăbii: Santa María, Pinta și Niña. După aproape zece săptămâni de navigație, la 12 octombrie 1492, ele au ajuns pe o insulă din Bahamas. Columb a crezut că a ajuns în Asia, de aceea locuitorii au fost numiți „indieni”. Numele America vine de la navigatorul Amerigo Vespucci, care a arătat că pământurile erau un continent nou. Prin Tratatul de la Tordesillas (1494), Spania și Portugalia și-au împărțit zonele de explorare.

În 1519, cinci corăbii conduse de Magellan au pornit din Spania cu aproximativ 270 de oameni. Magellan a murit în 1521, în Filipine, într-o luptă cu localnicii. O singură navă, Victoria, condusă de Elcano, s-a întors în Spania în 1522 cu 18 supraviețuitori. Expediția a dovedit că Pământul este rotund și că oceanele sunt legate între ele.

Exemplu rezolvat — cât de periculoasă a fost călătoria? Cerința: Magellan a pornit cu 270 de oameni, iar 18 au revenit. Ce procent a supraviețuit și cât a durat expediția?

1. Împărțim: $18:270\approx 0,067$.
2. Înmulțim cu 100: aproximativ 6,7%.
3. Durata: 1519 – 1522 înseamnă aproximativ 3 ani (septembrie 1519 – septembrie 1522).
4. Concluzie: doar aproximativ 1 din 15 participanți a revenit; navigatorii au înfruntat boli, furtuni și lupte.

Busola, hărțile și navele adaptate oceanului au ajutat exploratorii, fără a elimina riscurile distanței, furtunilor și lipsei de provizii. Ruta portugheză a ocolit Africa spre Oceanul Indian; proiectul lui Columb urmărea Asia navigând spre vest, dar a ajuns în insulele Americii. Magellan a trecut în Pacific prin strâmtoarea sud-americană; a murit înainte de întoarcere, iar Elcano a dus expediția la capăt. „Descoperire” este termenul folosit pentru lărgirea cunoașterii geografice europene, nu pentru apariția unor ținuturi anterior nelocuite. Relatările navigatorilor trebuie comparate cu surse despre populațiile întâlnite.

Exemplu rezolvat: așezăm pe axă 1492, 1498, 1519 și 1522.

1. Columb ajunge în Caraibe.
2. Vasco da Gama ajunge în India ocolind Africa.
3. Flota lui Magellan pornește.
4. Elcano revine.

Distingem rutele pe hartă: una traversează Atlanticul, alta ocolește Africa, iar ultima trece și Pacificul.

Consecințele au fost enorme. Rutele atlantice au mutat centrul comerțului european de la Mediterana la Atlantic, iar porturi ca Lisabona, Sevilla și Anvers s-au îmbogățit. Din America a venit argintul, mai ales de la Potosí, în Anzi (descoperit în 1545), iar afluxul de metale prețioase a contribuit la creșterea prețurilor în Europa. Statele europene au început să-și întemeieze imperii coloniale, iar Spania și Portugalia au fost urmate în secolul al XVII-lea de Olanda, Franța și Anglia.

Conchistadori, imperii coloniale și misionari. Expedițiile de cucerire din America au fost conduse de conchistadori, nobili săraci care voiau aur și glorie: Cortés în Mexic, Pizarro în Peru. Pe teritoriile cucerite, Spania a creat vicerăgate, adică provincii conduse de un reprezentant al regelui: Noua Spanie în 1535 și Peru în 1542. Portugalia a preferat o rețea de porturi fortificate; în India a ocupat Goa în 1510, care a devenit capitala posesiunilor ei din Asia. Alături de armată și negustori au mers misionarii, ceea ce arată că expansiunea a avut și un scop religios. Iezuitul Francisc Xavier a ajuns la Goa în 1542 și în Japonia în 1549, iar în America franciscani și dominicani au întemeiat misiuni și școli. Misionarii au răspândit creștinismul și au descris limbile și obiceiurile popoarelor întâlnite, dar au lucrat sub protecția cuceritorilor și au pus adesea credința indigenă sub interdicție.

Contactul dintre continente a produs schimbul columbian: plantele americane (porumbul, cartoful, roșiile, tutunul, fasolea) au ajuns în Europa și în Asia, iar grâul, caii, vitele și boli ca variola au ajuns în America. Bolile noi au provocat mortalitate mare în rândul populațiilor americane. Pentru popoarele din America, sosirea europenilor a însemnat cucerire, epidemii și pierderea autonomiei; unii contemporani, ca dominicanul Bartolomé de las Casas, au denunțat abuzurile. În același timp au început transporturile masive de oameni înrobiți din Africa spre America.

Sursele trebuie citite critic. Jurnalul lui Columb a fost păstrat în rezumat de Bartolomé de las Casas; scrisoarea lui către regii Spaniei îi prezintă pe locuitori din perspectiva europeană. Cronica lui Pigafetta despre călătoria lui Magellan e valoroasă pentru că a fost scrisă de un participant, dar autorul scrie pentru un public european.

Exemplu rezolvat — schimbul columbian. Clasificăm produsele după direcția lor.

1. Din America spre Europa: porumb, cartofi, roșii, tutun, fasole.
2. Din Europa spre America: grâu, cai, vite, oi și boli precum variola.
3. Observăm că unele schimbări au fost folositoare (cartoful a ajutat la hrana populației din Europa), iar altele devastatoare (variola în America).
4. Concluzie: contactul a avut efecte diferite pentru popoare diferite, iar termenul „descoperire” exprimă doar perspectiva europeană.

Greșeli frecvente

• Greșit: Columb a găsit America nelocuită.
  Corect: Insulele Caraibelor aveau populații indigene.
• Greșit: Vasco da Gama a ajuns în India traversând Pacificul.
  Corect: A ocolit Africa spre Oceanul Indian.
• Greșit: Magellan a încheiat personal voiajul în 1522.
  Corect: A murit în timpul călătoriei; Elcano a condus întoarcerea.

Înainte și după