Spațiul istoric și harta

Istoria răspunde la două întrebări: când și unde s-a petrecut un fapt. Anul răspunde la „când”. Pentru „unde” folosim harta.

O hartă este un desen al unui teritoriu văzut de sus și micșorat. Ca s-o citim, ne uităm la patru lucruri:

• titlul: ne spune ce arată harta (de exemplu, „România – relieful”);
• legenda: explică semnele și culorile; un cerc poate însemna oraș, o linie poate însemna drum sau graniță;
• punctele cardinale: nord, sud, est și vest; pe harta obișnuită nordul este sus, estul la dreapta, vestul la stânga și sudul jos;
• scara: arată de câte ori a fost micșorată distanța; un centimetru de pe hartă poate însemna kilometri în realitate.

Pe harta fizică a României găsim formele de relief: munții Carpați, dealurile, câmpiile. Găsim apele: Dunărea, care se varsă în Marea Neagră. Pe aceeași hartă putem localiza locuri cu importanță istorică: Alba Iulia, Iași, București, Sarmizegetusa. Când spunem unde s-a întâmplat un fapt, spunem și în ce parte a țării se află locul: Alba Iulia se află în centrul țării, iar Iași în est.

Există și hărți istorice. Ele arată cum arătau țările și granițele într-un an anume. Granițele s-au schimbat de-a lungul timpului. În 1859, Moldova și Țara Românească s-au unit, iar în 1918 s-au adăugat Transilvania, Bucovina și Basarabia. De aceea harta României din 1914 este diferită de cea din 1920. Înainte de a spune ce s-a schimbat, citim anul din titlul hărții.

Harta ne ajută să înțelegem de ce unele locuri au fost importante. Un oraș aflat pe malul unui râu sau lângă un drum mare a avut comerț. O cetate așezată pe un deal sau lângă o trecătoare printre munți putea apăra drumul.

Harta nu este o copie a realității, ci o sursă construită. Autorul alege ce arată, ce lasă deoparte, ce culori folosește și ce dată reprezintă. De aceea, înainte de orice concluzie, citim titlul, anul, legenda și scara.

Scara transformă distanțele. La scara 1:1.000.000, un centimetru de pe hartă înseamnă zece kilometri în teren. O hartă la scară mică arată o regiune întinsă și puține detalii; o hartă la scară mare arată un loc restrâns și mai multe detalii. Hărțile vechi pot avea scări neuniforme sau pot fi orientate cu sudul sus, așa cum s-a întâmplat în unele hărți medievale.

Frontierele nu se citesc înapoi din prezent. Harta României de azi nu arată granițele Daciei sau ale Moldovei lui Ștefan cel Mare. Un istoric folosește harta care reprezintă epoca studiată. Exemplu: Regatul României avea în 1914 circa 138.000 km², iar în 1920, după Marea Unire, circa 295.000 km². Diferența arată schimbarea teritoriului, nu cauzele ei; cauzele le aflăm din documente.

Hărțile vechi sunt ele însele izvoare istorice. Harta Țării Românești tipărită la Padova în 1700, realizată cu contribuția stolnicului Constantin Cantacuzino și a altor cărturari, arată cum era înfățișat teritoriul la cumpăna secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea; o citim împreună cu textele epocii, pentru a înțelege ce locuri considerau importante autorii ei.

Harta poate fi și instrument de propagandă. Un stat poate colora un teritoriu ca fiind al său înainte ca acest lucru să fie recunoscut internațional. Verificăm cine a desenat harta și în ce scop.

Exemplu rezolvat — compararea a două hărți. Cerința: două hărți arată aceeași regiune, una din 1914 și una din 1920. Ce se poate afirma?

1. Verificăm anul și scara fiecărei hărți, pentru a ști dacă datele sunt comparabile.
2. Alegem repere care nu se schimbă: Dunărea, Carpații, Marea Neagră.
3. Urmărim linia granițelor din legendă, nu orice linie colorată.
4. Concluzie: în 1920, teritoriul statului român include Transilvania (cu Banatul, Crișana și Maramureșul), Bucovina și Basarabia, care în 1914 nu făceau parte din el.

Exemplu rezolvat — localizarea unui eveniment. Cerința: unde s-a ținut Adunarea din 1 Decembrie 1918?

1. Identificăm orașul: Alba Iulia, în centrul Transilvaniei.
2. Îl căutăm pe harta fizică, în depresiunea Transilvaniei, pe valea Mureșului.
3. Îl căutăm pe harta politică a Europei din 1914 și observăm că orașul făcea parte din Regatul Ungariei, în cadrul Austro-Ungariei; la 1 decembrie 1918 imperiul se destrămase, iar Transilvania nu făcea încă parte din Regatul României.
4. Concluzie: locul evenimentului se află într-o provincie care nu făcea parte din Regatul României în acel moment; harta arată astfel că hotărârea de la Alba Iulia a însemnat și o schimbare de frontieră.

Fișe de lucru: Spațiul istoric și harta

Două fișe de lucru pentru lecția „Spațiul istoric și harta”. Prima fixează noțiunile, iar a doua le aplică în întrebări mai dificile; fiecare are cheia răspunsurilor pe pagina a doua.

• 

  Spațiul istoric și harta: noțiuni

  Deschide fișa
• 

  Spațiul istoric și harta: aplică

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Două hărți diferite ale aceluiași loc sunt neapărat greșite.
  Corect: Pot arăta momente istorice diferite.
• Greșit: Culoarea albastră înseamnă sigur același lucru pe orice hartă.
  Corect: Verific legenda hărții.
• Greșit: O hartă arată direct anul unui eveniment.
  Corect: Harta arată locul; anul se află în alte informații ale sursei.

Înainte și după