Reconstrucția postbelică

După 1945, Europa a avut nevoie de refacerea locuințelor, transporturilor, industriei și aprovizionării. Reconstrucția postbelică a fost un proces economic și social diferit de la o țară la alta. Planul Marshall, propus în 1947 și aplicat începând din 1948, a sprijinit refacerea Europei Occidentale prin ajutor american și cooperare economică. Europa de Est a urmat politici economice sub influență sovietică. Reconstrucția a influențat viața urbană, ocupațiile și începuturile cooperării vest-europene.

În 1945, Europa era în ruine. Orașe întregi, ca Varșovia, Dresda sau Berlinul, erau distruse, podurile și căile ferate nu funcționau, iar fabricile fuseseră bombardate. Milioane de oameni nu aveau locuință, hrană sau medicamente. Aproximativ 11 milioane de persoane, prizonieri, deportați sau refugiați, se aflau departe de casă. Iarna 1946–1947 a fost foarte grea, cu foame și frig.

SUA, a căror economie nu fusese distrusă, au oferit ajutor. Secretarul de stat George Marshall a anunțat în iunie 1947 un program de ajutor pentru Europa. Între 1948 și 1952, Planul Marshall a acordat 16 state vest-europene aproximativ 13 miliarde de dolari, sub formă de alimente, utilaje, materii prime și credite. Țările primitoare au creat o organizație pentru cooperare economică (OECE, 1948). Uniunea Sovietică a refuzat ajutorul și a interzis statelor aflate sub influența ei, de pildă Cehoslovaciei și Poloniei, să participe. Ea a creat în 1949 Consiliul de Ajutor Economic Reciproc (CAER), cu o economie planificată de stat.

Germania a fost împărțită în patru zone de ocupație. Cele trei zone occidentale s-au unit și au introdus în 1948 o monedă nouă, marca germană. Uniunea Sovietică a blocat accesul terestru spre Berlinul de Vest, între iunie 1948 și mai 1949, iar aviația aliată a aprovizionat orașul printr-un pod aerian. În 1949 au apărut două state: Republica Federală Germană (RFG) și Republica Democrată Germană (RDG).

Cu ajutorul Planului Marshall, economia vest-europeană s-a refăcut repede. În RFG, ritmul accelerat de creștere a fost numit „miracolul economic”. Statele occidentale au construit statul bunăstării: pensii, asigurări de sănătate, învățământ public. Marea Britanie a înființat în 1948 sistemul național de sănătate. În Europa de Est, industria a fost naționalizată, iar agricultura colectivizată.

Exemplu rezolvat — cine a primit cel mai mult? Cerința: din cele 13,3 miliarde de dolari ale Planului Marshall, Marea Britanie a primit aproximativ 3,2 miliarde. Ce procent reprezintă?

1. Împărțim: $3,2:13,3\approx 0,24$.
2. Transformăm în procent: aproximativ 24%.
3. Comparăm: Franța a primit aproximativ 2,7 miliarde, adică 20%; RFG aproximativ 1,4 miliarde, adică aproximativ 10,5%.
4. Concluzie: aproape un sfert din ajutor a mers în Marea Britanie, iar primele trei state beneficiare au primit împreună mai mult de jumătate.

Războiul a lăsat distrugeri materiale, pierderi umane și persoane strămutate. Refacerea unei economii cerea nu doar zidirea unei fabrici, ci și energie, materii prime, transport, muncitori și alimente. În discursul din iunie 1947, George C. Marshall a propus un program amplu; legea americană de finanțare a fost adoptată în 1948. Ajutorul era destinat în principal Europei Occidentale și a contribuit la investiții și redresare. Nu se confundă propunerea din 1947 cu aplicarea din 1948.

Revenirea producției a adus noi ocupații și extinderea orașelor, dar ritmul schimbării a variat. Divizarea continentului în timpul Războiului Rece a creat modele politice și economice diferite. CECO din 1951 poate fi înțeleasă și în contextul refacerii și al dorinței de a evita un nou conflict, însă Planul Marshall nu este același lucru cu CECO sau cu UE.

Exemplu rezolvat — o hartă a infrastructurii: un oraș are o uzină reparată, dar calea ferată spre port este distrusă. (1) Capacitatea uzinei nu înseamnă producție livrată. (2) Identificăm transportul ca verigă lipsă pentru materii prime și desfacere. (3) Comparăm harta cu registre de aprovizionare și date de producție. Concluzia: reconstrucția necesită refacerea rețelei economice, nu numai a clădirilor.

Planul Marshall a avut motivații diferite: umanitare, economice (SUA aveau nevoie de piețe pentru exporturile lor) și politice (oprirea răspândirii comunismului, favorizat de sărăcie). El a încurajat cooperarea: statele beneficiare au trebuit să discute împreună cum folosesc ajutorul, ceea ce a pregătit integrarea europeană. Istoricii discută cât a contribuit el efectiv la redresare, față de eforturile interne ale statelor și de politicile de stabilizare monetară, de exemplu reforma monetară germană din 1948.

Demografic, războiul și apoi pacea au schimbat Europa: a avut loc strămutarea a peste 12 milioane de germani din Polonia, Cehoslovacia și alte țări, în 1945–1950, iar în anii 1950–1960 s-a produs un baby-boom. Multe state vest-europene au chemat muncitori străini („Gastarbeiter”) din Italia, Turcia, Iugoslavia. Orașele au fost reconstruite cu blocuri de locuințe, iar în Est a început industrializarea forțată, bazată pe industria grea și pe planuri economice centrale, în timp ce consumul populației a rămas redus.

Exemplu rezolvat — un afiș al Planului Marshall. Un afiș din 1948 prezintă un vas cu steagurile țărilor beneficiare și textul „Europa se reface”.

1. Identificăm emitentul: administrația americană, pentru public european.
2. Notăm mesajul: cooperarea cu SUA aduce prosperitate.
3. Comparăm cu o sursă sovietică, care numește Planul un instrument al dominației americane.
4. Concluzie: aceeași acțiune a fost prezentată diferit, în funcție de interesele autorilor; evaluăm efectele folosind date economice.

Greșeli frecvente

• Greșit: Planul Marshall a început prin legea din 1947.
  Corect: propunerea a fost în 1947, iar programul de finanțare a început în 1948.
• Greșit: Planul Marshall și CECO au fost aceeași instituție.
  Corect: primul a fost un program american de ajutor, a doua o comunitate europeană creată ulterior.
• Greșit: O fabrică reparată dovedește că întreaga economie locală funcționa.
  Corect: transportul, energia și aprovizionarea trebuie verificate.

Înainte și după