Cultura Greciei antice

Grecii antici au creat opere care au rămas modele pentru Europa: temple, statui, piese de teatru, filosofie și știință. Programa propune studiul Acropolei ateniene, al teatrului și al cunoașterii științifice și al Jocurilor Olimpice.

Arhitectura. Pe dealul Acropola din Atena, pe vremea lui Pericle, în a doua jumătate a secolului al V-lea î.Hr., au fost ridicate temple din marmură. Cel mai cunoscut este Parthenonul, templul zeiței Atena, construit între 447 și 432 î.Hr. de arhitecții Ictinos și Callicrates, cu sculpturi conduse de Fidias. Grecii foloseau trei feluri de coloane: doric (simplu), ionic (cu volute) și corintic (cu frunze de acant).

Sculptura. Sculptorii greci căutau proporția și frumusețea corpului omenesc. Cunoscută este statuia „Discobolul” a lui Miron, un atlet în clipa aruncării discului. Fidias a făcut statuia de aur și fildeș a lui Zeus de la Olimpia, socotită una dintre cele șapte minuni ale lumii.

Teatrul. Teatrul s-a născut din serbările în cinstea zeului Dionysos. Spectacolele aveau loc în aer liber, în teatre mari, cu locurile așezate în trepte pe pantă, ca la Epidaur. Actorii, doar bărbați, purtau măști. Tragedia (Eschil, Sofocle, Euripide) arăta oameni în fața destinului; comedia (Aristofan) făcea haz de întâmplări și de oameni politici.

Filosofia și știința. Cuvântul filosofie înseamnă „iubire de înțelepciune”. Socrate punea întrebări oamenilor, Platon a întemeiat o școală, Academia, iar Aristotel a studiat natura, politica și logica. Herodot este numit „părintele istoriei”. Hipocrate a explicat boala prin cauze naturale, nu prin voința zeilor. Pitagora și Arhimede au făcut descoperiri în matematică.

Jocurile Olimpice. Cele mai vechi Jocuri Olimpice cunoscute au avut loc în anul 776 î.Hr., la Olimpia, în cinstea lui Zeus. Se țineau o dată la patru ani, iar în timpul lor încetau războaiele dintre cetăți. Atleții, doar bărbați, participau la întreceri: alergare, lupte, aruncarea discului, aruncarea suliței, săritura în lungime, curse de care. Câștigătorul primea o coroană de ramuri de măslin și era sărbătorit în cetatea lui. Jocurile au fost interzise în anul 393 d.Hr. Jocurile moderne au fost reluate în 1896 la Atena.

Exemplu rezolvat — două clădiri, două funcții. Cerința: comparăm Parthenonul cu stadionul de la Olimpia.

1. Parthenonul este un templu: loc de cult pentru zeița Atena, cu o statuie și sculpturi.
2. Stadionul de la Olimpia este loc pentru întrecerile atleților.
3. Ambele erau legate de religie, pentru că jocurile se țineau în cinstea lui Zeus.
4. Concluzie: religia, arta și sportul puteau fi legate, fără ca cele două clădiri să aibă aceeași utilizare.

Cultura greacă nu era limitată la Atena. Sanctuarele panhelenice și întrecerile aduceau laolaltă oameni din polisuri independente. La Olimpia, templele, stadionul și clădirile pentru sportivi aveau funcții diferite. Pe Acropola, arhitectura exprima și religia, și prestigiul cetății. Educația (paideia) cuprindea gimnastica, muzica și literatura: băieții din familiile libere învățau la gimnaziu și la școala unui gramatic, iar Sparta avea un sistem propriu de educație militară, agogé. Vestigiile materiale și textele permit studierea acestor domenii, dar fiecare sursă are limitele sale.

Parthenonul combină ordinul doric al coloanelor exterioare cu o friză ionică în interior. Metopele înfățișau lupte mitice, iar friza, o procesiune. Arhitecții au folosit corecții optice, cum ar fi coloane ușor curbate, pentru ca privitorul să vadă linii drepte. Sculpturile lui Fidias au fost parțial duse în secolul al XIX-lea la Londra („marmurele Elgin”), iar Grecia cere restituirea lor.

Tragedia era jucată la sărbătorile în cinstea lui Dionysos, la Atena, și se prezenta în concurs; costurile corului erau suportate de cetățeni bogați, numiți de arhonte. Piesele puneau în scenă mituri și probleme precum justiția, datoria față de cetate sau răspunderea. Filosofia s-a schimbat de la explicarea naturii (Thales, Pitagora) la întrebări despre om și cetate (Socrate). Socrate a fost condamnat la moarte în 399 î.Hr. de un tribunal atenian, iar discipolul său Platon a scris dialogurile. Aristotel (384–322 î.Hr.) a fost tutorele lui Alexandru cel Mare și a întemeiat școala Lykeion.

Științele s-au dezvoltat prin observație și raționament. Hipocrate din Cos (aproximativ 460–370 î.Hr.) a cerut medicilor să observe bolnavul și să noteze evoluția bolii; jurământul hipocratic rămâne un model al eticii medicale. Pitagora a studiat relațiile dintre numere, iar Arhimede a calculat suprafețe și volume. Aceste cunoștințe s-au transmis romanilor și, prin traduceri, lumii arabe și Europei medievale.

Jocurile olimpice făceau parte dintr-un ciclu de întreceri panhelenice (olimpice, pitice, istmice, nemeice). Participarea era rezervată grecilor liberi; femeile măritate nu aveau voie să asiste, iar fetele aveau propriile întreceri, în cinstea zeiței Hera. Ekecheiria, armistițiul sacru, proteja pe cei care mergeau la Olimpia.

Exemplu rezolvat — o piesă ca izvor. O tragedie ateniană din secolul al V-lea î.Hr. pune în scenă o dispută despre dreptate.

1. Stabilim genul: tragedie, deci ficțiune inspirată din mituri, nu relatare istorică.
2. Aflăm unde și când era jucată: la sărbătoarea lui Dionysos, în fața cetățenilor atenieni.
3. Deducem ce probleme îi preocupau pe spectatori: dreptatea, datoria față de cetate.
4. Concluzie: piesa nu dovedește faptele din mit, dar ne spune ce idei circulau în Atena.

Exemplu rezolvat — câte ediții a avut seria Jocurilor Olimpice antice? Cerința: primele Jocuri cunoscute au fost în 776 î.Hr., iar ultimele în 393 d.Hr. Se țineau din patru în patru ani. Câte ediții au fost?

1. Calculăm anii scurși: nu există anul 0, deci $776+393-1=1168$ de ani.
2. Numărăm intervalele de patru ani: $1168:4=292$.
3. Numărul ediției este cu unu mai mare decât numărul intervalelor, pentru că numărăm și prima ediție: $292+1=293$.
4. Concluzie: seria a cuprins 293 de ediții, într-un interval de mai bine de unsprezece secole.

Greșeli frecvente

• Greșit: Jocurile Olimpice antice aveau loc la Atena.
  Corect: Se desfășurau la Olimpia, în Peloponez.
• Greșit: Parthenonul era stadion.
  Corect: Era templul Atenei de pe Acropola.
• Greșit: Numai Atena a avut viață culturală greacă.
  Corect: Existau sanctuare, teatre și creații și în alte polisuri.

Înainte și după