Relatarea indirectă și atribuirea

Relatarea indirectă transmite cuvintele altcuiva fără să le garanteze cel care scrie. Se folosește Konjunktiv I, iar când forma lui coincide cu indicativul, Konjunktiv II sau «würde» + infinitiv. Declarația rămâne atribuită vorbitorului, nu devine fapt verificat.

Relatarea indirectă păstrează sursa declarației. Konjunktiv I are forme precum sei, habe, komme, könne, werde. Trecutul se exprimă prin habe/sei + participiu II. La plural, «seien» rămâne distinct; dacă o formă se confundă cu indicativul, poate fi înlocuită prin Konjunktiv II, de exemplu «sie hätten». Schimbă pronumele și reperele temporale potrivit contextului: «morgen» din declarația de luni poate deveni «am Dienstag». O întrebare cu «wann» rămâne întrebare indirectă, cu verb final. Atribuirea nu confirmă adevărul declarației.

Konjunktiv I se formează din tulpina infinitivului + terminațiile «-e, -est, -e, -en, -et, -en»: «er habe», «er komme», «du habest». Excepție este «sein», care nu are «-e» la persoanele I și a III-a singular: «ich sei», «er sei» (plural: «wir seien», «sie seien»). La plural, formele multor verbe coincid cu indicativul («sie kommen», «sie haben»); atunci se trece la Konjunktiv II, care este altă formă: «sie hätten», «sie kämen» sau «sie würden kommen». Verbe introductive: «sagen, behaupten, berichten, meinen, erklären».

Relatarea poate fi introdusă prin «dass»: «Er sagt, dass er krank ist» sau «Er sagt, dass er krank sei». În această subordonată verbul stă la sfârșit; indicativul și Konjunktiv I exprimă moduri diferite de raportare. Presa folosește frecvent Konjunktiv I pentru a atribui afirmația.

Imperativul direct devine în relatare o construcție cu «sollen»: «Der Lehrer sagt: „Lest den Text!“» → «Der Lehrer sagt, sie sollten den Text lesen». Întrebările fără cuvânt interogativ trec în «ob»: «Er fragte: „Kommst du?“» → «Er fragte, ob ich komme». Cu cuvânt interogativ, acesta rămâne și verbul merge la sfârșit: «Er fragte, wann der Zug ankomme».

Româna poate marca o informație neconfirmată prin condiționalul-optativ („ar fi sosit”) sau prin „se spune că”; vorbirea indirectă nu cere însă întotdeauna aceste forme. În germană, Konjunktiv I arată că declarația este atribuită unei surse. După «dass» verbul stă la sfârșit, iar relatarea fără «dass» păstrează ordinea din propoziția principală: «Er sagte, er komme morgen».

Exemplu rezolvat 1 — transformă «Der Minister sagt: „Die Preise sinken“»:

1. Vorbitorul: Der Minister.
2. Verbul în relatare: «sinken» → Konjunktiv I persoana a III-a plural: «sinken» (coincide cu indicativul).
3. Folosești Konjunktiv II: «sänken» sau «würden sinken».
4. Rezultat: «Der Minister sagt, die Preise würden sinken.»

Exemplu rezolvat 2 — «Sie sagt: „Ich bin krank“»:

1. Persoana se schimbă: «ich» → «sie».
2. «Sein» la Konjunktiv I: «sei».
3. Rezultat: «Sie sagt, sie sei krank.»

Exemplu rezolvat 3 — relatare cu mai multe afirmații:

Direct: «Der Bürgermeister sagt: „Wir bauen eine neue Schule. Sie kostet fünf Millionen Euro.“»

1. «wir bauen» → vorbește despre oraș: «die Stadt baue».
2. «sie kostet» → Konjunktiv I: «sie koste».
3. Rezultat: «Der Bürgermeister sagt, die Stadt baue eine neue Schule; sie koste fünf Millionen Euro.»

Exemplu rezolvat 4 — alege verbul introductiv potrivit: «behaupten» (a pretinde) dă distanță: «Er behauptet, er habe nichts gewusst». «Erklären» este neutru: «Sie erklärt, sie sei zufrieden».

Pentru întrebări indirecte: «Er fragte, ob sie komme» — A întrebat dacă vine.

Alte exemple: «Er sagte, er komme morgen» — A spus că vine mâine. «Sie meint, das sei falsch» — Ea este de părere că asta e greșit. «Die Zeitung berichtet, der Zug habe Verspätung» — Ziarul relatează că trenul are întârziere. Verbul din relatare nu garantează adevărul.

Forme și expresii în context

Greșeli frecvente

• Greșit: «Er sagte, dass er sei krank.»
  Corect: «Er sagte, dass er krank sei» sau «Er sagte, er sei krank.» Cu «dass», verbul stă la sfârșit.
• Greșit: «Er sagte, er habt keine Zeit.»
  Corect: «Er sagte, er habe keine Zeit.» La persoana a III-a singular, Konjunktiv I al lui «haben» este «habe».
• Greșit: «Er fragte, wann kommt der Zug.»
  Corect: «Er fragte, wann der Zug komme.» Întrebarea indirectă nu păstrează ordinea întrebării directe: verbul merge la sfârșit.

Înainte și după