Populația României

În România locuiesc oameni în sate și orașe, dar nu în același număr peste tot. La recensământul din 2021, Institutul Național de Statistică a numărat 19 053 815 locuitori rezidenți. „Rezident” înseamnă că persoana locuiește în mod obișnuit în țară. Numărul nu reprezintă toți cetățenii români care trăiesc și în alte țări. Dintre rezidenți, 52,2% locuiau în mediul urban, iar 51,5% erau femei.

Bucureștiul și alte orașe mari adună mulți locuitori, fiindcă oferă locuri de muncă, școli și spitale. În munții înalți așezările sunt mai rare: terenul este abrupt, iar drumurile sunt mai greu de construit. În câmpii, pe văi și lângă drumuri se găsesc mai multe așezări. Populația se schimbă prin nașteri, decese și mutări ale oamenilor în țară sau peste graniță. La recensământul din 2011, erau 20 121 641 rezidenți; în 2021 totalul era mai mic.

Recensământul este numărarea tuturor persoanelor care locuiesc într-o țară, la o dată stabilită. Se face la zece ani și ne spune câți oameni sunt, câți dintre ei trăiesc în orașe sau în sate și ce vârstă au. Cu aceste date se planifică școli, spitale, drumuri și locuri de muncă.

Exemplu. Pe harta României, comparăm Bucureștiul cu un sat din Carpați. În capitală se concentrează locuri de muncă și servicii; în munți, versanții abrupți și drumurile mai rare limitează așezările. De aceea cei aproape 19 milioane de locuitori nu sunt distribuiți uniform.

Exemplu rezolvat. Câți dintre rezidenții României trăiau în mediul urban în 2021?

1. Populația rezidentă era de 19 053 815 persoane, iar ponderea urbană de 52,2%.
2. Calculezi $19053815\cdot 0,522\approx 9946000$.
3. În mediul urban trăiau aproximativ 9,9 milioane de persoane, deci în mediul rural aproximativ $19,05-9,95\approx 9,1$ milioane.

Seria INS a recensămintelor arată 15 872 624 locuitori în 1948, 17 489 450 în 1956, 19 103 163 în 1966, 21 559 910 în 1977 și un maxim de 22 810 035 în 1992. Au urmat 21 680 974 în 2002, 20 121 641 în 2011 și 19 053 815 în 2021. Pentru 1930, istoria recensămintelor publicată de INS indică 18 057 028 locuitori, dar teritoriul României Mari era diferit de cel actual, deci cifra nu este direct comparabilă cu seria postbelică. Între 2011 și 2021 scăderea a fost de 1 067 826 persoane; două valori totale nu arată singure cât din schimbare vine din bilanțul natural și cât din migrație. În datele INS pentru RPL 2021, copiii sub 15 ani reprezentau 16,1%, iar persoanele de 65 de ani și peste 19,6%: structura îmbătrânită modifică necesarul de școli, servicii medicale și îngrijire. Din populația care și-a declarat etnia, 89,3% s-au declarat români, 6,0% maghiari și 3,4% romi; aceste procente nu se aplică celor fără răspuns la întrebare. Din cei care și-au declarat religia, 85,3% s-au declarat ortodocși, 4,5% romano-catolici, 3,0% reformați și 2,5% penticostali (INS, rezultate provizorii RPL 2021, publicate în 2022). Populația după domiciliu și cea rezidentă sunt indicatori diferiți.

Piramida vârstelor arată câți oameni sunt la fiecare vârstă. O piramidă cu bază largă înseamnă mulți copii, iar una cu bază îngustă înseamnă puțini copii și mulți vârstnici, ca în România de azi. Bilanțul natural este diferența dintre numărul de nașteri și cel de decese; sporul migratoriu este diferența dintre cei care vin și cei care pleacă. Împreună, ele explică de ce populația crește sau scade.

Exemplu analizat. Calculul densității naționale folosește 19 053 815 ÷ 238 397 km² ≈ 80 loc./km² în 2021. Acesta este un raport pentru întreaga țară, nu o descriere a fiecărui județ. Pe harta densității, Bucureștiul apare mult peste medie, iar zonele înalte din Carpați sub medie. Pentru a explica diferența comparăm relieful, locurile de muncă, rețeaua de transport și evoluția migrației, nu doar numărul total.

Exemplu rezolvat 1 — scăderea de la maxim. În 1992, populația era de 22 810 035, iar în 2021 de 19 053 815. Scăderea este $22810035-19053815=3756220$, adică $3756220/22810035\approx 0,165$, aproximativ 16,5%.

Exemplu rezolvat 2 — raportul de dependență. Copiii sub 15 ani erau 16,1%, iar persoanele de 65 de ani și peste 19,6%, deci populația de 15–64 de ani era $100-16,1-19,6=64,3\%$. Raportul de dependență este $(16,1+19,6)/64,3\approx 0,555$, adică aproximativ 56 de persoane dependente la 100 de persoane de vârstă activă.

Populația României: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Populația României”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Populația României: repere

  Deschide fișa
• 

  Populația României: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Cei 19 053 815 sunt toți cetățenii români din lume.
  Corect: Este populația rezidentă numărată la RPL 2021.
• Greșit: Media de 80 locuitori/km² înseamnă aceeași densitate în fiecare județ.
  Corect: Repartiția populației este inegală.
• Greșit: Populația României a crescut la fiecare recensământ.
  Corect: A crescut până la recensământul din 1992, apoi a scăzut.

Înainte și după