Așezările României

Oamenii locuiesc în sate, orașe și municipii. Mai multe sate pot forma o comună, iar municipiul este un oraș căruia legea îi dă un rang administrativ mai înalt. Mărimea singură nu schimbă numele unei localități: statutul ei este stabilit prin lege. La recensământul din 2021, 52,2% dintre locuitorii rezidenți ai României trăiau în mediul urban, potrivit INS. Ceilalți trăiau în mediul rural.

În câmpii, multe sate au apărut lângă terenurile cultivate și drumuri. În munți se află sate pe văi sau pe versanți, uneori la distanță mai mare unele de altele. Orașele oferă servicii pentru locuitorii lor și pentru sate din jur: spitale, licee, piețe și transport. București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Constanța sunt centre mari, dar au și funcții diferite. Constanța este port la Marea Neagră; Iași este centru universitar în Moldova.

Un oraș se deosebește de un sat prin clădiri mai înalte, străzi mai dese și mai multe servicii. Satele sunt mai mici și au gospodării cu grădini, iar mulți oameni muncesc în agricultură sau în silvicultură.

Exemplu. Sulina este un oraș mic la gura Dunării, legat de navigație și de Delta Dunării. Constanța este un port mult mai mare la mare. Ambele sunt orașe, dar poziția, populația și activitățile diferă. În jurul marilor orașe, unele comune au mulți locuitori care fac naveta zilnic.

Exemplu rezolvat. Cum ordonezi orașele după populația din 2021?

1. Scrii numerele: București 1 716 961, Cluj-Napoca 286 598, Iași 271 692, Constanța 263 688, Timișoara 250 849.
2. Le așezi de la cel mai mare la cel mai mic, în aceeași ordine ca mai sus.
3. Constanța are cu $263688-250849=12839$ de locuitori mai mult decât Timișoara.

La sfârșitul lui 2024, în România erau 319 orașe (inclusiv municipiile și capitala), 2 862 de comune și 12 958 de sate (INS, ODD 11). Distribuția lor urmează relieful și căile de comunicație. După forma vetrei, satele pot fi adunate în câmpii și depresiuni, liniare pe văi sau de-a lungul drumurilor și răsfirate pe versanți și în regiuni montane. Orașele sunt mai numeroase în coridoare de circulație și în zone industriale; unele comune din jurul lor au caracter de suburbie și mulți navetiști. Legea nr. 351/2001 folosește între indicatorii de promovare 10 000 locuitori pentru oraș și 40 000 pentru municipiu, dar rangul se stabilește prin lege. Pentru municipiile reședință de județ, același act indică de la circa 50 000 la circa 200 000 de locuitori.

La recensământul RPL 2021, municipiul București avea 1 716 961 locuitori, Cluj-Napoca 286 598, Iași 271 692, Constanța 263 688 și Timișoara 250 849 (INS, tabelul 1.22, populație rezidentă în limitele municipiilor). Aceste valori nu includ automat locuitorii comunelor din zonele metropolitane.

Satele pot fi vechi sau noi, mari sau mici, iar atestările lor istorice diferă. În câmpie, locuințele sunt grupate, iar terenul agricol se află în jur. În munți, gospodăriile sunt dispersate pe versanți, aproape de pășuni și de păduri. Orașele își pot păstra specializarea inițială, de exemplu port, centru minier sau stațiune, dar pot căpăta și alte funcții odată cu creșterea.

Evoluția așezărilor. Legea nr. 2/1968 a organizat teritoriul în 47 de municipii, 189 de orașe (deci 236 de localități urbane) și 2 706 de comune. La 1 ianuarie 1980 erau 236 de orașe, 2 705 de comune și 13 124 de sate. Din 1989 încoace unele comune mari au fost declarate orașe, iar în anul 2004 au apărut 38 de orașe noi. La sfârșitul lui 2024 erau 319 orașe, 2 862 de comune și 12 958 de sate. Față de 1968 sunt cu 83 de orașe și cu 156 de comune mai multe, iar față de 1980 sunt cu 166 de sate mai puține. Ponderea populației urbane a scăzut de la circa 54% în 2011 la 52,2% în 2021, deși numărul orașelor a crescut.

Mulți locuitori ai satelor merg zilnic la oraș pentru muncă, școală sau servicii medicale, iar satul și orașul vecin funcționează împreună, ca o singură zonă. În munți, satele izolate au acces mai greu la școală, medic și transport public, de aceea problema serviciilor este importantă pentru dezvoltarea lor. Pe de altă parte, în jurul marilor orașe unele comune cresc rapid, fiindcă oamenii își construiesc locuințe la marginea urbană.

Exemplu analizat. Comparăm Brașovul, într-o depresiune carpatică, cu Brăila, pe Dunăre la contactul cu Câmpia Română. Brașovul are legături prin culoare montane și funcții industriale, universitare și turistice; Brăila are port fluvial și legături prin câmpie. Ambele sunt municipii, dar poziția fizică și rețeaua de transport explică funcții diferite.

Exemplu rezolvat 1 — satele pe comună. La sfârșitul lui 2024 erau 12 958 de sate și 2 862 de comune. Raportul $12958/2862\approx 4,5$ arată că, în medie, o comună cuprinde aproximativ 4–5 sate. Valoarea reală diferă mult de la un județ la altul.

Exemplu rezolvat 2 — marele oraș și restul. București are 1 716 961 de locuitori, iar Cluj-Napoca 286 598. Raportul $1716961/286598\approx 6,0$ arată că capitala are de aproximativ șase ori mai mulți locuitori decât al doilea oraș ca mărime.

Așezările României: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Așezările României”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Așezările României: repere

  Deschide fișa
• 

  Așezările României: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Fiecare sat este o comună separată.
  Corect: O comună poate cuprinde mai multe sate.
• Greșit: Orice localitate cu multe case devine automat municipiu.
  Corect: Rangul administrativ este stabilit prin lege.
• Greșit: Satele sunt întotdeauna mai vechi decât orașele.
  Corect: Vechimea depinde de fiecare localitate; există sate și orașe medievale, dar și localități apărute mai târziu.

Înainte și după