Depresiunea Colinară a Transilvaniei

Depresiunea Colinară a Transilvaniei este în interiorul arcului carpatic. Cuvântul „depresiune” arată poziția ei mai joasă decât munții din jur, dar interiorul are dealuri și văi, nu o câmpie netedă. Se disting Podișul Someșan, Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor. Deși îi spunem „Câmpia Transilvaniei”, acest sector este colinar. Altitudinile sunt adesea în jur de 300–600 m.

Râurile Mureș, Someș, Târnava Mare și Târnava Mică taie dealurile și oferă văi pentru drumuri și așezări. Rocile sedimentare, precum argilele și marnele, pot favoriza alunecări pe versanți. Clima este temperat-continentală, iar pădurile de foioase și pajiștile au fost transformate în multe locuri în terenuri agricole. Orașe importante sunt Cluj-Napoca, Târgu Mureș, Alba Iulia și Mediaș.

Transilvania are o bogăție aparte în subsol: sarea de la Praid, Turda și Ocna Mureș și gazul metan, aflat în structuri numite domuri. Dealurile ei sunt acoperite cu livezi, grâne, pajiști și păduri. De obicei, satele sunt așezate pe văi, unde apa și drumurile sunt aproape.

Exemplu. În Podișul Târnavelor, râurile despart dealuri cu vii, livezi și sate. Mediașul s-a dezvoltat pe o vale folosită pentru circulație și lângă resurse de gaz. Numele de „depresiune” nu ne spune singur cum arată toate aceste locuri; dealurile și văile sunt cele văzute pe teren.

Exemplu rezolvat. Cu cât este mai ridicată Câmpia Transilvaniei decât Bărăganul?

1. Câmpia Transilvaniei are în jur de 300–600 m, iar Bărăganul 50–90 m.
2. Cea mai mică diferență apare între cele mai apropiate valori: $300-90=210$ m.
3. Deci Câmpia Transilvaniei este mai ridicată cu cel puțin 210 m, de aceea nu o numim câmpie netedă.

Bazinul s-a format în legătură cu ridicarea Carpaților și a fost umplut cu sedimente; râurile au sculptat în ele cueste, terase și interfluvii rotunjite. Stratele argiloase și pantele cultivate pot favoriza alunecările de teren. Rețeaua hidrografică aparține în principal bazinelor Mureșului și Someșului; văile lor largi oferă coridoare de circulație prin marginile arcului carpatic. Clima temperat-continentală primește influențe vestice, iar în depresiunile mai închise apar inversiuni termice: aerul rece se poate acumula jos, astfel încât fundul văii este temporar mai rece decât versanții. Solurile brune de pădure și cernoziomurile locale susțin culturi și vii. Gazul natural și sarea apar în legătură cu umplutura sedimentară; comparația dintre resurse, văi și așezări explică diferențele economice din interiorul regiunii.

Subsolul Transilvaniei păstrează sare, în depozite vechi numite diapire, și gaze naturale în structuri convexe, domurile din Câmpia Transilvaniei și din zona Mediașului. Salina de la Turda și cea de la Praid sunt vizitate de turiști. Dealurile Târnavelor sunt cunoscute pentru podgorii, iar în Podișul Someșan sunt livezi și pajiști. Așezările mari s-au dezvoltat pe văile Mureșului, Someșului și Târnavelor, unde se întâlnesc drumurile și apa.

Pe o hartă hipsometrică, depresiunea apare în tonuri de galben și ocru, cu verde pe văile mari, și este înconjurată de maro, culoarea Carpaților. De aceea este o depresiune în sens structural, adică un spațiu încadrat de munți, și nu în sens altimetric, adică sub nivelul mării sau al câmpiei.

Exemplu analizat. În Câmpia Transilvaniei, harta reliefului arată interfluvii rotunjite și văi, deși numele folosește cuvântul „câmpie”. Comparația cu Bărăganul arată altitudini mai mari și un relief mai fragmentat. În zonele argiloase, pantele cultivate fără protecție sunt mai expuse la alunecări; pe fundul văilor se aliniază drumurile și așezările.

Exemplu rezolvat 1 — adâncimea fragmentării. Pe un profil, o culme are 620 m, iar valea de lângă ea 340 m. Diferența de nivel este $620-340=280$ m. Dealurile cu asemenea diferențe sunt mai fragmentate decât o câmpie tabulară, unde diferențele sunt de câțiva metri (valorile sunt alese pentru exercițiu).

Exemplu rezolvat 2 — panta. Dacă diferența de 280 m se realizează pe 1 400 m în linie dreaptă, panta este $280/1400=0,2$, adică 20%. Unghiul corespunzător este de aproximativ $11,3°$. La asemenea pante apar alunecări dacă solul este argilos, saturat cu apă și lipsit de vegetație (valorile sunt alese pentru exercițiu).

Exemplu rezolvat 3 — comparația cu Bărăganul. O culme din Podișul Târnavelor de 600 m este de $600/90\approx 6,7$ ori mai înaltă decât limita superioară a altitudinilor din Bărăgan (90 m). Comparația explică de ce Transilvania se numește „depresiune”, dar nu seamănă cu o câmpie netedă.

Depresiunea Colinară a Transilvaniei: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Depresiunea Colinară a Transilvaniei”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Depresiunea Colinară a Transilvaniei: repere

  Deschide fișa
• 

  Depresiunea Colinară a Transilvaniei: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Câmpia Transilvaniei este o câmpie netedă precum Bărăganul.
  Corect: Este o subunitate deluroasă denumită istoric „câmpie”.
• Greșit: Depresiunea Transilvaniei este sub nivelul mării.
  Corect: Este o regiune colinară înconjurată de Carpați.
• Greșit: Alunecările de teren apar numai în munți.
  Corect: Apar și în dealuri cu argile și marne, inclusiv în Depresiunea Transilvaniei.

Înainte și după