Orașele

Orașele concentrează locuințe, locuri de muncă, instituții, magazine și căi de transport. Ele au funcții diferite: București este capitală, Constanța este port la Marea Neagră, Cluj-Napoca este centru universitar și economic. În interiorul unui oraș distingem centru, cartiere de locuințe, zone de activități și spații verzi. Locuitorii localităților din jur folosesc adesea serviciile orașului.

În România, statutul de oraș sau municipiu se acordă prin lege. Legea nr. 351/2001 prevede, între indicatorii minimali, 10 000 locuitori pentru promovarea unei comune la rangul de oraș și 40 000 pentru promovarea unui oraș la rangul de municipiu. Îndeplinirea populației singură nu schimbă automat statutul.

Funcțiile se văd și în alte orașe: Galați are port la Dunăre și industrie siderurgică, Brașov îmbină industria cu turismul de munte, iar Sibiu atrage vizitatori prin centrul istoric. Funcțiile se așază în spațiu: portul lângă apă, fabricile lângă căile ferate, locuințele în cartiere. Dincolo de centru se află școli, spitale, fabrici ori depozite. Dacă multe persoane se mută într-un oraș, rețelele de apă, locuințele și transportul trebuie extinse. Un oraș cu puțini locuitori poate avea o funcție importantă pentru regiunea din jur. Numărul locuitorilor ajută la descriere, dar harta activităților spune mai mult despre rolul lui.

Un oraș are un centru cu instituții și magazine, cartiere de locuit, zone industriale și spații verzi. Cele mai multe sunt legate printr-o rețea de străzi, transport public și servicii. Orașele cresc spre exterior, în zone numite periferii, și spre înălțime, prin clădiri mai multe etaje.

Orașele-satelit, aflate lângă un oraș mare, sunt mai ales zone de locuit pentru persoanele care muncesc în orașul mare. Alte orașe se bazează pe o singură activitate, ca portul sau industria. Orașele au și rol de legătură între sate și marile centre.

Exemplu rezolvat. Care oraș are mai mulți locuitori, Iași sau Constanța?

1. Iași: 271 692 de locuitori la RPL 2021; Constanța: 263 688.
2. Compari: $271692>263688$.
3. Diferența este $271692-263688=8004$ locuitori în favoarea Iașilor.

Orașele antice s-au format în jurul comerțului și al puterii politice; orașele medievale aveau piețe, bresle și fortificații. Industrializarea a extins cartierele muncitorești și transportul feroviar. Astăzi, serviciile, universitățile, tehnologia și logistica schimbă utilizarea spațiului urban. Funcția urbană este rolul dominant ori unul dintre rolurile orașului: administrativ, industrial, comercial, cultural, turistic sau de transport. Problemele urbane includ aglomerația, poluarea, lipsa locuințelor accesibile și distribuția inegală a spațiilor verzi.

Structura internă a orașelor urmează de obicei trei modele. În modelul concentric, zonele sunt inele în jurul centrului. În modelul sectorial, zonele se întind pe axe de transport. În modelul cu mai multe nuclee, orașul are mai multe centre. Niciun model nu se potrivește perfect unui oraș real, dar ajută la descriere. Planificarea urbană urmărește locuințe, transport public, spații verzi și protecția patrimoniului.

Orașele de azi caută soluții pentru problemele lor: transport public eficient, piste pentru biciclete, parcuri, clădiri care consumă mai puțină energie și reducerea poluării. Ideea „orașului în care ai tot ce îți trebuie la cel mult un sfert de oră de mers pe jos sau cu bicicleta” a devenit un model de planificare. În România, programele de reabilitare a centrelor istorice și a transportului public urmăresc aceste obiective, dar succesul depinde de buget, de coordonarea între primării și de participarea locuitorilor.

Un oraș trebuie privit împreună cu zona din jur, numită zonă periurbană sau zonă de influență, formată din localități ale căror locuitori folosesc zilnic serviciile orașului. Cu cât orașul este mai mare și mai bine conectat, cu atât zona lui de influență este mai întinsă. Harta fluxurilor de navetiști arată această zonă mai bine decât limita administrativă.

Exemplu analizat. Constanța s-a dezvoltat din vechiul Tomis pe țărmul Mării Negre. Portul comercial și legătura cu Canalul Dunăre–Marea Neagră îi dau funcție de transport și logistică; plajele și stațiunile vecine îi susțin funcția turistică. Este și centru administrativ județean. Harta portului, a cartierelor și a ieșirilor rutiere arată funcțiile în spațiu; numărul locuitorilor nu ar fi suficient pentru a le deduce. Pragurile din Legea 351/2001 sunt criterii pentru eventuale schimbări de rang, nu definiții universale ale orașului.

Exemplu rezolvat 1 — folosința terenului. Într-un oraș, 40% din teren este pentru locuințe, 20% pentru industrie, 15% pentru spații verzi și 25% pentru străzi și clădiri publice. Suma este $40+20+15+25=100\%$. Dacă orașul are 100 km², spațiile verzi ocupă $0,15\cdot 100=15$ km² (valorile sunt alese pentru exercițiu).

Exemplu rezolvat 2 — densitatea urbană. Un oraș cu 270 000 de locuitori pe 100 km² are $270000/100=2700$ loc./km², mult peste media națională de aproximativ 80. Densitatea ridicată face mai eficient transportul public, dar crește presiunea asupra locuințelor și a spațiilor verzi (valorile sunt alese pentru exercițiu).

Greșeli frecvente

• Greșit: Un municipiu apare automat când trece de 40 000 locuitori.
  Corect: Schimbarea rangului se face prin lege și cere mai mulți indicatori.
• Greșit: Fiecare oraș are o singură funcție.
  Corect: Funcțiile se combină.
• Greșit: Un oraș crește numai prin nașteri.
  Corect: Crește mai ales prin migrația din sate și din alte orașe.

Înainte și după