Așezări rurale

Așezările rurale sunt satele și cătunele. Locuitorii pot lucra în agricultură, silvicultură, turism, industrie sau servicii; un sat nu este locuit numai de agricultori. Satele au case, gospodării, drumuri și instituții precum școala sau primăria comunei. Comuna este unitatea administrativă care poate cuprinde unul sau mai multe sate.

Forma satului depinde de relief și de drumuri. Un sat adunat are gospodăriile apropiate; unul răsfirat are case separate de terenuri; un sat liniar urmărește o vale sau un drum. În România, satele răsfirate apar frecvent în regiuni montane și deluroase, iar satele adunate sunt comune în câmpii.

În Mărginimea Sibiului, satele de la marginea muntelui au folosit pășunile și legăturile cu orașul Sibiu. În Bărăgan, satele sunt adunate, cu gospodării apropiate de câmpurile cultivate. În Maramureș, în satul Ieud de pe Valea Izei, casele și biserica de lemn sunt așezate pe o vale îngustă, iar gospodăriile urmează drumul și râul, ca într-un sat liniar. Forma spune ceva despre teren, dar nu descrie toate ocupațiile locuitorilor. Astăzi, unii oameni din sate merg zilnic la serviciu în oraș, iar alții lucrează în turism sau servicii locale. Un sat poate rămâne administrativ rural chiar dacă viața lui economică se schimbă.

Un sat are, de regulă, o vatră (spațiul construit) și un hotar (terenurile folosite de comunitate: ogoare, pășuni, păduri). Gospodăria cuprinde casa, anexele și grădina. În satele tradiționale, materialele de construcție erau cele din zonă: lemn în munți, piatră în unele zone de deal, lut și chirpici în câmpii. Unele sate au păstrat gospodării tradiționale, iar altele au devenit locuri de agroturism. Din fiecare sat pornesc drumuri spre alte localități, iar calitatea lor decide cât de ușor ajung oamenii la școală, la medic sau la piață.

Exemplu rezolvat. Ce tip de sat este acesta: casele sunt înșirate pe două laturi ale unui drum, de-a lungul unei văi înguste?

1. Observi că gospodăriile urmează o linie: drumul și râul.
2. Un astfel de sat se numește liniar.
3. Dacă ar fi grupate strâns în jurul unei piețe, ar fi fost un sat adunat.

O așezare rurală se descrie prin vatră, adică spațiul construit, și prin hotar, terenul folosit de comunitate. Apa și terenurile fertile au atras vechi sate pe văi și terase; păstoritul a susținut gospodării mai împrăștiate pe culmi și versanți. Organizarea se schimbă când apar șosele, navetă sau case de vacanță. În apropierea marilor orașe, unele sate își păstrează statutul rural, dar locuitorii lucrează predominant în servicii urbane. De aceea, statutul administrativ nu spune singur cum își câștigă oamenii existența.

Satele din România sunt foarte diverse. În Maramureș, arhitectura din lemn include biserici și porți sculptate. În Dobrogea, influențele turcești și tătărești se văd în așezări și în tradiții. Din a doua jumătate a secolului XX, multe sate s-au depopulat, pentru că tinerii au plecat spre orașe sau în străinătate, iar populația rămasă este mai în vârstă. În același timp, în jurul marilor orașe apar sate-dormitor, unde multe persoane locuiesc, dar muncesc în oraș.

Turismul rural valorifică ospitalitatea, peisajul și produsele locale prin pensiuni, ferme agroturistice și festivaluri. El poate aduce venituri comunităților mici, dar cere drumuri, apă și servicii. În satele montane din Maramureș sau Bucovina, casele și bisericile de lemn atrag vizitatori, iar protejarea lor este o responsabilitate comună. Pe de altă parte, depopularea și îmbătrânirea fac ca unele gospodării să rămână nelocuite, iar terenurile să nu mai fie lucrate.

Mărimea satelor diferă: sate mari de câmpie pot avea mii de locuitori, iar cătune montane doar câteva familii. Un sat poate avea mai multe cătune, adică grupuri mici de case aflate la distanță de centru. Pe măsură ce populația scade, școlile și serviciile publice se concentrează în satul-reședință al comunei, ceea ce mărește distanțele pentru unii locuitori. Politicile de dezvoltare rurală urmăresc drumuri, apă, internet și locuri de muncă.

Exemplu analizat. În Mărginimea Sibiului, sate precum Rășinari și Săliște s-au legat istoric de păstorit, prelucrarea produselor animale și schimburile cu Sibiu. Vatra compactă se află la contactul dintre depresiune și munte, iar terenurile de pășunat se întind mai sus. Astăzi există și turism și navetă. Acest exemplu arată că folosirea terenului din jur explică satul mai bine decât o etichetă unică de „agricol”.

Exemplu rezolvat 1 — vatră și hotar. O comună are un hotar de 40 km², iar vatra satului ocupă 2 km². Partea construită reprezintă $2/40=0,05$, adică 5% din hotar. Restul de 95% este teren agricol, pădure sau apă (valorile sunt alese pentru exercițiu).

Exemplu rezolvat 2 — naveta. Dintr-un sat cu 1 200 de persoane active, 300 merg zilnic la oraș. Ponderea navetiștilor este $300/1200=0,25$, adică 25%. Satul rămâne rural administrativ, dar legătura cu orașul influențează economia lui (valorile sunt alese pentru exercițiu).

Greșeli frecvente

• Greșit: Toate satele au case împrăștiate.
  Corect: Există sate adunate, răsfirate și liniare.
• Greșit: Comună și sat sunt sinonime.
  Corect: O comună poate include mai multe sate.
• Greșit: Toți locuitorii satelor sunt agricultori.
  Corect: Mulți lucrează în servicii, industrie, turism sau fac naveta la oraș.

Înainte și după