Râurile și bazinele hidrografice

Un râu este o apă care curge într-o albie. Locul de unde începe este izvorul, iar locul unde se unește cu alt râu, cu un lac sau cu marea este vărsarea. Un râu mai mic care intră în altul se numește afluent. Râul și afluenții adună apa dintr-un bazin hidrografic; pe marginea lui, cumpăna apelor separă apa care se îndreaptă spre bazine diferite. Râul principal împreună cu afluenții lui formează o rețea hidrografică, asemănătoare cu ramurile unui copac.

De exemplu, Oltul izvorăște în Carpații Orientali și se varsă în Dunăre. Siretul și Prutul sunt alți afluenți importanți ai Dunării. De-a lungul cursului, râul poate avea un sector superior cu pantă mare, unul mijlociu și unul inferior cu pantă mică. Apa curge în aval, de la altitudini mai mari spre cele mai mici. Pe un sector în pantă, râul poate săpa o vale îngustă; în câmpie se poate lărgi și poate forma meandre.

Debitul arată volumul de apă care trece printr-o secțiune a râului într-o secundă, în m³/s. El crește după ploi abundente sau la topirea zăpezii și poate scădea în secetă. Bazinul nu se oprește la malul albiei: cuprinde toți versanții de pe care apa se scurge spre acel râu. Primăvara, când se topește zăpada din munți, debitele sunt de obicei mai mari, iar spre sfârșitul verii și toamna sunt mai mici.

Pe hartă, râurile se desenează ca linii albastre care se unesc ca niște ramuri, iar locul unde se întâlnesc două râuri se numește confluență. De exemplu, Oltul se întâlnește cu Dunărea în apropiere de Turnu Măgurele.

Exemplu rezolvat. Un râu are în secțiunea de măsurare un debit de 20 m³/s. Câtă apă trece prin această secțiune într-o oră?

1. Într-o secundă trec 20 m³ de apă.
2. O oră are $60\cdot 60=3600$ de secunde.
3. Într-o oră trec $20\cdot 3600=72000$ m³, adică 72 de milioane de litri de apă.

Lungimea râului se măsoară de-a lungul albiei, iar suprafața bazinului se măsoară pe hartă, în km². Cumpăna apelor urmărește de regulă culmi, dar în terenurile joase și permeabile delimitarea poate fi mai dificilă. Rețeaua de afluenți și forma bazinului influențează cât de repede ajunge apa în aval după ploaie. Debitul mediu nu este debitul din fiecare zi; regimul hidrologic descrie schimbarea lui de-a lungul anului. Râurile pot avea regim de alimentare pluvial, nival, glaciar sau subteran, adesea combinate: în Carpați predomină alimentarea din ploi și din topirea zăpezii.

Pe profilul longitudinal al râului, panta scade de la izvor spre vărsare; pe profilul transversal se disting albia minoră, în care curge apa de obicei, și albia majoră (lunca), acoperită de ape la viituri. O viitură este creșterea rapidă a nivelului și a debitului după ploi puternice sau topirea bruscă a zăpezii; când apa depășește malurile, se produc inundații.

Râurile din România sunt colectate în cea mai mare parte de Dunăre, direct sau prin afluenți mari: Oltul, Siretul, Prutul, Argeșul și Jiul se varsă în Dunăre pe teritoriul românesc, iar Mureșul și Someșul se varsă în Tisa, ea însăși afluent al Dunării în Serbia. Numai râurile mici din Dobrogea se varsă direct în Marea Neagră sau în lacurile litorale. Apropierea de Carpați face ca multe râuri să aibă viituri puternice, de aceea cursurile lor sunt amenajate cu diguri, baraje și lacuri de acumulare.

Exemplu real analizat. Bazinul Dunării are 801 463 km² și cuprinde părți din 19 țări, deși fluviul principal trece prin 10 țări (ICPDR). Dunărea are circa 2 857 km în total, dintre care 1 075 km formează granița ori traversează România. Diferența, 2 857 − 1 075 = 1 782 km, aparține sectoarelor din amonte. Prin urmare, lungimea fluviului și suprafața bazinului sunt mărimi diferite: prima urmărește albia în km, a doua cuprinde toate terenurile care alimentează fluviul, în km².

Exemplu rezolvat 1 — volumul scurs într-o zi. Dacă un râu are debitul de $5000$ m³/s, într-o zi (86 400 s) trec $5000\cdot 86400=4,32\cdot 10^8$ m³, adică $0,432$ km³. În 30 de zile ar trece aproape 13 km³, de aproximativ 28 de ori volumul lacului Vidraru.

Exemplu rezolvat 2 — panta medie. Dacă un râu coboară de la 1 800 m altitudine la izvor la 200 m la vărsare pe o lungime de 400 km, panta medie este $(1800-200)/400000=0,004$, adică 4‰ (4 m la fiecare km). Panta este mult mai mare în sectorul montan și foarte mică în câmpie, unde râul formează meandre.

Greșeli frecvente

• Greșit: Afluentul este locul unde începe râul principal.
  Corect: Este un râu care se varsă în alt râu.
• Greșit: Bazinul hidrografic este doar apa dintre maluri.
  Corect: Cuprinde tot terenul de pe care apa ajunge în rețeaua râului.
• Greșit: Debitul se exprimă în km².
  Corect: Suprafața bazinului este în km²; debitul este în m³/s.
• Greșit: Un râu curge întotdeauna de la sud spre nord sau de la nord spre sud.
  Corect: Direcția depinde de panta terenului; apa curge de la altitudini mari spre altitudini mici, în orice direcție.

Înainte și după