Ghețarii

Un ghețar se formează când zăpada acumulată mulți ani se transformă în gheață și masa de gheață începe să se miște încet. Nu este același lucru cu un strat de zăpadă care se topește primăvara. Calotele acoperă suprafețe uriașe, precum în Antarctica și Groenlanda; ghețarii montani coboară prin văi în munți înalți, ca în Alpi. Ghețarul Aletsch din Elveția este un exemplu cunoscut.

Ghețarii și calotele acoperă aproape 10% din uscat și păstrează aproximativ 69% din apa dulce a Pământului, potrivit USGS. Această apă este înghețată și nu poate fi folosită direct precum apa unui râu. Vara, topirea ghețarilor poate alimenta râuri. Când se retrag, lasă în urmă căldări, văi în U și morene. În România, astăzi se observă mai ales urmele ghețarilor vechi în munții Făgăraș, Retezat, Parâng și Rodnei, nu calote active. Lacurile Bucura și Zănoaga sunt în locuri modelate de gheață.

Într-o regiune care se încălzește, ghețarul pierde gheață dacă topirea depășește zăpada nouă. Această pierdere schimbă scurgerea râurilor și contribuie la ridicarea nivelului mării. Gheața marină plutitoare și ghețarul format pe uscat nu au același efect direct asupra nivelului mării când se topesc.

Un ghețar are o parte de sus, unde zăpada se adună și se transformă în gheață (zona de acumulare), și o parte de jos, unde gheața se topește (zona de ablație). Dacă în timpul unui an se adună mai multă zăpadă decât se topește, ghețarul crește; dacă se topește mai mult decât se adună, ghețarul se retrage. În regiunile mai calde ale lumii, ghețarii montani se micșorează de la un deceniu la altul.

Exemplu rezolvat. Pe un ghețar se acumulează într-un an 2,0 m de zăpadă (exprimați ca strat de apă), iar prin topire se pierd 2,5 m. Ghețarul crește sau se micșorează?

1. Calculezi bilanțul: acumulare minus pierdere, adică $2,0-2,5=-0,5$ m.
2. Rezultatul este negativ, deci ghețarul a pierdut masă în acel an.
3. Dacă bilanțul rămâne negativ ani la rând, ghețarul se retrage, iar râurile alimentate de el își schimbă regimul.

Ghețarul are o zonă de acumulare, unde se adună zăpadă, și una de ablație, unde se pierde gheață prin topire și alte procese. Bilanțul de masă este diferența dintre acumulare și pierdere. Ghețarul transportă material stâncos, erodează prin exarație și depune morene. Calotele Antarcticii și Groenlandei conțin aproape toată gheața continentală actuală; ghețarii montani sunt mai mici, dar importanți pentru alimentarea râurilor locale.

Relieful glaciar arată unde au fost ghețari. Gheața adunată în depresiuni sapă circuri glaciare, căldări cu pereți abrupți; ghețarii de vale transformă o vale în formă de V într-o vale în U, cu pereți abrupți și fund larg; între circurile învecinate rămân creste ascuțite și vârfuri piramidale (hornuri). Materialul transportat se depune sub formă de morene, iar blocurile mari aduse de gheață și lăsate departe de locul de origine se numesc blocuri eratice. Apa adunată în circuri formează lacuri glaciare, ca Bucura, Zănoaga și Bâlea.

Cantitatea de apă stocată în gheață este uriașă: cele două calote mari conțin gheață care, topită, ar ridica nivelul mării cu aproximativ 57,9 m (Antarctica) și 7,4 m (Groenlanda), potrivit estimărilor bazate pe date de grosime a gheții. De aceea topirea calotelor are consecințe pe toate țărmurile.

Zăpada proaspătă, ușoară, se tasează în timp și devine firn, apoi gheață compactă. Sub propria greutate, gheața curge prin deformare și alunecare pe patul stâncos, cu viteze de la câțiva metri la sute de metri pe an. Fisurile numite crevase apar acolo unde gheața curge neuniform, de aceea ghețarii sunt periculoși pentru alpiniști.

Exemplu real analizat. Aletsch Arena indică pentru ghețarul Aletsch aproximativ 20 km lungime și 79 km² suprafață. Împărțirea $79/20\approx 3,95$ km dă doar o lățime medie matematică dacă forma ar fi simplificată; ghețarul real are lățimi diferite. Datele descriu dimensiunea lui actuală în sursa citată, în timp ce fotografia unei morene poate arăta un contur mai vechi, mai extins.

Exemplu rezolvat 1 — de câte ori rezerva Antarcticii depășește pe cea a Groenlandei. $57,9/7,42\approx 7,8$, deci Antarctica conține de aproape 8 ori mai multă gheață decât Groenlanda, exprimată în echivalent de nivel al mării. Topirea chiar și a unei fracțiuni mici din Antarctica ar avea efecte importante.

Exemplu rezolvat 2 — viteza de retragere. Dacă un ghețar de munte și-a micșorat lungimea de la 20 km la 19,2 km în 40 de ani, retragerea medie este $(20-19,2)/40=0,02$ km/an, adică 20 m pe an. Un ghețar care avansează se compară cu poziția morenei frontale: lungimea scade când frontul se retrage.

Greșeli frecvente

• Greșit: Orice zăpadă rămasă peste iarnă este un ghețar.
  Corect: Ghețarul este gheață compactată care se mișcă lent.
• Greșit: În România există astăzi calote de gheață.
  Corect: Avem forme de relief lăsate de ghețari vechi.
• Greșit: 69% din toată apa Terrei este în ghețari.
  Corect: Aproximativ 69% din apa dulce se află în gheață.

Înainte și după