Dunărea

Dunărea începe în Munții Pădurea Neagră din Germania, la întâlnirea pâraielor Breg și Brigach. Curge spre est și se varsă în Marea Neagră prin Delta Dunării. Are 2 857 km potrivit Comisiei Internaționale pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), dintre care 1 075 km se află pe teritoriul României ori la granița ei, potrivit Apelor Române. Este al doilea fluviu european ca lungime, după Volga. Bazinul hidrografic, adică teritoriul de pe care adună apă, are aproximativ 801 463 km² în delimitarea ICPDR. Un fluviu este un râu mare care se varsă într-o mare sau într-un ocean.

Cursul principal atinge 10 state și patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Bazinul cuprinde însă părți din 19 state, fiindcă primește afluenți de departe. Printre afluenții mari sunt Inn, Drava, Tisa, Sava și Morava; pe sectorul românesc intră Jiu, Olt, Argeș, Ialomița, Siret și Prut. La gura de vărsare, fluviul se desparte în brațele Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe.

În România, Dunărea oferă apă, energie electrică și o cale de transport. Pe ea se află porturile Drobeta-Turnu Severin, Giurgiu, Brăila, Galați și Tulcea. Din apropiere de Cernavodă, Canalul Dunăre–Marea Neagră duce navele spre portul Constanța. Orașele și terenurile agricole de pe maluri au de câștigat din prezența apei, dar trebuie protejate când nivelul crește. Pe sectorul de graniță, Dunărea desparte România de Serbia și de Bulgaria; în deltă, brațul Chilia formează granița cu Ucraina.

Exemplu rezolvat. Ce parte din lungimea Dunării se află în România sau la granița ei?

1. Lungimea totală este de 2 857 km, iar sectorul românesc are 1 075 km.
2. Împarți: $1075/2857\approx 0,376$.
3. Rezultatul este circa 37,6%, adică aproape două cincimi din cursul fluviului.

În România se disting Defileul Dunării, de la Baziaș la Gura Văii, sectorul de luncă, de la Gura Văii la Călărași, sectorul bălților, de la Călărași la Brăila, cu Balta Ialomiței și Balta Brăilei, sectorul maritim, de la Brăila la Ceatal Izmail, apoi Delta Dunării. În zona defileului se află hidrocentralele Porțile de Fier I și II, construite împreună cu Serbia. Canalul Dunăre–Marea Neagră leagă Cernavodă de Agigea pe aproximativ 64 km. În aval de Brăila navigația maritimă poate ajunge la Galați și Tulcea, în condițiile șenalului navigabil.

Regimul Dunării depinde de ploile și ninsorile dintr-un bazin întins. Topirea zăpezilor și ploile de primăvară pot crește debitul, dar momentul viiturii diferă între afluenți. Barajele modifică circulația sedimentelor și nivelul apei. Bazinul se administrează prin cooperare între state, deoarece apa și poluanții trec granițele. Dunărea este o cale de transport a mărfurilor între Europa Centrală și Marea Neagră, legată de Rin prin canalul Main–Dunăre, ceea ce creează o rută fluvială între Marea Nordului și Marea Neagră.

Dunărea este axa Coridorului paneuropean VII, o rută de transport care leagă Marea Nordului de Marea Neagră. Pe fluviu circulă mărfuri în vrac, precum cereale, minereuri, cărbune, produse petroliere și materiale de construcție, iar în România porturile fluviale sunt legate de rețeaua feroviară și rutieră. Pe sectorul românesc și bulgar, nivelul scăzut al apei în perioadele de secetă îngreunează navigația, de aceea șenalul trebuie dragat și marcat permanent.

Apele Dunării sunt folosite și pentru irigații, alimentarea cu apă a orașelor și răcirea unor instalații industriale. Concentrația de substanțe poluante este urmărită de stații de monitorizare, iar statele de pe bazin respectă un program comun de control al calității apei.

Exemplu real analizat. Lângă Galați, Dunărea primește Siretul, care colectează apă din Carpații Orientali și Podișul Moldovei; mai jos intră Prutul. Sedimentele purtate de aceste râuri ajung spre deltă, unde depunerea formează grinduri. Dacă barajele din amonte rețin o parte din material, cantitatea disponibilă pentru deltă se schimbă. Relația dintre afluenți, amenajări și deltă arată de ce fluviul trebuie privit ca întreg.

Exemplu rezolvat 1 — timpul pe canal. Canalul Dunăre–Marea Neagră are circa 64 km. O barjă care înaintează cu 8 km/h îl parcurge în $64/8=8$ ore (viteza este aleasă pentru exercițiu). Pe vechiul drum prin brațul Sulina și pe mare spre Constanța, ruta este mult mai lungă, de aceea canalul scurtează transportul.

Exemplu rezolvat 2 — bazinul comparat cu țara. Suprafața României este de 238 397 km² (INS). Raportul $801463/238397\approx 3,4$ arată că bazinul Dunării este de aproximativ 3,4 ori mai mare decât România. De aceea apa fluviului este influențată de ploi și de activități umane din multe țări.

Dunărea: fișe de lucru de tipărit

Două fișe de geografie pentru clasa a IV-a, legate de lecția „Dunărea”. Prima fixează reperele, iar a doua le folosește în situații noi. Fiecare fișă include cheia răspunsurilor.

• 

  Dunărea: repere

  Deschide fișa
• 

  Dunărea: aplicații

  Deschide fișa

Greșeli frecvente

• Greșit: Dunărea traversează toate cele 19 state ale bazinului.
  Corect: Cursul principal atinge 10 state; afluenții colectează apă din 19.
• Greșit: Porțile de Fier formează un sector separat de defileu.
  Corect: Amenajările sunt în zona Defileului Dunării.
• Greșit: Toți afluenții se varsă direct în deltă.
  Corect: Intră în fluviu în locuri diferite de-a lungul cursului.
• Greșit: Dunărea izvorăște din Carpați.
  Corect: Izvorăște în Munții Pădurea Neagră (Germania); în Carpați izvorăsc afluenții ei din România.

Înainte și după