Americile: climă și medii

Americile se întind prin mai multe zone de climă. În nordul Canadei și în Alaska sunt clime polare și subpolare, cu tundră; Groenlanda are tundră pe margini, iar în interior o calotă glaciară. În estul SUA și în sudul Americii de Sud sunt frecvente climele temperate, cu prerii în Marile Câmpii și pampas în Argentina; în vestul SUA apar și zone aride, iar în interiorul continentului ierni mai reci. În America Centrală și pe unele țărmuri este climă tropicală; în Amazonia, lângă Ecuator, clima este ecuatorială, cu păduri umede. În vest apar regiuni aride, precum Mojave în SUA și Atacama în Chile.

Clima nu depinde numai de depărtarea față de Ecuator. Munții opresc o parte din umezeala adusă de vânt. Curentul Humboldt, rece, contribuie la aerul uscat de pe litoralul peruan și chilian. La Atlantic, uraganele pot afecta Caraibele; în interiorul Americii de Nord apar furtuni puternice. Vegetația urmează diferențele de temperatură și apă, dar este schimbată și de agricultură ori de tăierea pădurilor.

Uraganele sunt furtuni uriașe care se formează deasupra oceanelor calde. În Atlantic, sezonul uraganelor este între 1 iunie și 30 noiembrie și afectează Caraibele, Golful Mexic și coasta de est a SUA. În interiorul SUA, în Marile Câmpii, se produc tornade, vârtejuri de aer care ating solul și pot distruge case. În nord, iernile sunt lungi și reci; în sudul Chile și Argentina, în Patagonia, vânturile din vest sunt puternice și aduc ploi pe versantul vestic al Anzilor.

Vegetația și fauna urmează zonele de climă. În tundră cresc licheni și mușchi, iar caribu și boul moscat se hrănesc cu ei. Spre sud, în Canada, se întinde taigaua, o pădure de conifere (molid, brad, pin) cu urs, lup și elan. În preriile din Marile Câmpii cresc ierburi înalte, unde trăiau turme mari de bizoni, iar în pampas ierburile hrănesc astăzi vite. Savanele apar în nordul Americii de Sud, în Llanos (Venezuela și Columbia), și în centrul Braziliei, în Cerrado. În deșerturile din sud-vestul SUA cresc cactuși, adaptați la lipsa apei. Pădurea ecuatorială din Amazonia are cea mai mare diversitate: jaguar, anaconda, tucan, piranha. În Anzi, vegetația se schimbă cu altitudinea, iar lama și condorul trăiesc la mari înălțimi.

Exemplu. Atacama se află lângă Oceanul Pacific, dar primește foarte puține ploi. Aerul de deasupra curentului rece, circulația atmosferică și bariera Anzilor contribuie împreună la uscăciune. Amazonia, aflată mai aproape de Ecuator și hrănită cu umezeală, are păduri dense.

NASA arată că întinse sectoare ale deșertului Atacama primesc sub 1 mm de precipitații pe an; orașul de coastă Arica avea o medie de aproximativ 0,8 mm/an în observațiile citate de NASA. Aceste valori se referă la locuri specifice, nu la întreaga Americă de Sud.

Exemplu rezolvat. De câte ori sunt mai puține precipitațiile din Arica (0,8 mm/an) decât media din România (640 mm/an)?

1. Notezi cele două valori: 0,8 mm și 640 mm.
2. Împarți: $640:0,8=800$.
3. În România cad de aproximativ 800 de ori mai multe precipitații decât la Arica, unul dintre cele mai uscate locuri din lume.

Greșeli frecvente

• Greșit: Toate țărmurile primesc multe ploi.
  Corect: Litoralul Atacamei este arid, influențat și de curentul rece Humboldt.
• Greșit: America are numai climă tropicală.
  Corect: Se întinde de la zone polare la cele ecuatoriale și temperate.
• Greșit: Un deșert trebuie să fie fierbinte și departe de mare.
  Corect: Atacama este un deșert de coastă, răcit de curentul Humboldt.

Înainte și după