Coordonatele geografice

Pe glob sunt trasate linii imaginare care ajută la localizarea locurilor. Ecuatorul este paralela de $0^{\circ }$ și împarte Pământul în emisfera nordică și cea sudică. Meridianul Greenwich are longitudinea $0^{\circ }$ și este reperul pentru est și vest. O paralelă este o linie paralelă cu Ecuatorul; un meridian unește cei doi poli.

Latitudinea spune cât de departe spre nord ori spre sud se află un punct față de Ecuator: între $0^{\circ }$ și $90^{\circ }$. Longitudinea spune cât de departe spre est ori vest este față de Greenwich: între $0^{\circ }$ și $180^{\circ }$. Împreună, cele două valori formează coordonatele geografice. Scrie mai întâi latitudinea, apoi longitudinea și nu uita literele N, S, E sau V.

România se află în emisfera nordică și la est de Greenwich. Extremitățile teritoriului sunt aproximativ la $43^{\circ }37^{\prime }$–$48^{\circ }15^{\prime }$ latitudine nordică și $20^{\circ }15^{\prime }$–$29^{\circ }41^{\prime }$ longitudine estică. Un punct aflat la $45^{\circ }$ N și $25^{\circ }$ E este deci în interiorul acestor intervale, dar coordonatele singure nu spun și altitudinea lui.

Latitudinea și longitudinea se exprimă în grade (°), minute (′) și secunde (″): un grad are 60 de minute, iar un minut 60 de secunde. Bucureștiul se află aproximativ la $44^{\circ }26^{\prime }$ N și $26^{\circ }06^{\prime }$ E. Dacă literele N și E lipsesc, nu știi în care emisferă se află punctul: $44^{\circ }$ S ar fi în emisfera sudică; unde anume, depinde de longitudine (de exemplu, în Oceanul Pacific sau în Argentina). Pe hartă, coordonatele sunt scrise pe margine, iar liniile rețelei de paralele și meridiane arată unde se încrucișează.

Coordonatele ajută marinarii, piloții și excursioniștii să-și găsească poziția; telefoanele și mașinile le primesc de la sateliții de navigație.

Exemplu rezolvat. Cum găsești pe o hartă un loc cu coordonatele $45^{\circ }$ N și $25^{\circ }$ E?

1. Găsești pe marginea hărții paralela de $45^{\circ }$ N (latitudine) și o urmărești de-a lungul hărții.
2. Găsești meridianul de $25^{\circ }$ E (longitudine) și îl urmărești de sus în jos.
3. Locul unde se întâlnesc cele două linii este punctul căutat: în acest caz, un loc din sudul României, între Pitești și Târgoviște, la poalele Carpaților Meridionali.

Un grad are 60 de minute, iar un minut 60 de secunde de arc. Graticulul este rețeaua de paralele și meridiane; intersecția unei paralele cu un meridian precizează poziția. Latitudinea se măsoară față de planul Ecuatorului; longitudinea este unghiul dintre meridianul punctului și meridianul Greenwich.

Latitudinea și longitudinea pot fi scrise în grade, minute, secunde sau în grade zecimale. Conversia: $\text{grade}=g+m/60+s/3600$. Un grad de latitudine are aproximativ 111,2 km, un minut aproximativ 1,85 km (o milă marină, unitatea de distanță din navigație; viteza în noduri înseamnă mile marine pe oră), iar o secundă aproximativ 31 m. Un grad de longitudine are aproximativ 111,3 km numai la Ecuator; spre poli meridianele converg și lungimea lui scade proporțional cu $\cos \phi$: la 44,4° N, un grad de longitudine are $111,3\cdot \cos 44,4^{\circ }\approx 79,5$ km. De aceea pe hartă nu se poate transforma direct diferența de grade de longitudine în kilometri.

Meridianul Greenwich a fost adoptat ca meridian de origine în 1884, la o conferință internațională de la Washington. Meridianul de $180^{\circ }$ (antimeridianul) trece prin Oceanul Pacific, iar linia internațională de schimbare a datei îl urmărește aproximativ. Paralelele speciale sunt Ecuatorul ($0^{\circ }$), tropicele ($\pm 23^{\circ }26^{\prime }$) și cercurile polare ($\pm 66^{\circ }34^{\prime }$). Legătura cu timpul vine din rotația Pământului: $360^{\circ }$ în 24 de ore înseamnă $15^{\circ }$ pe oră sau $1^{\circ }$ la 4 minute.

Exemplu analizat — întinderea României. Un document al administrației românești indică $43^{\circ }37^{\prime }07^{\prime \prime }$ N la extremitatea sudică și $48^{\circ }15^{\prime }06^{\prime \prime }$ N la cea nordică. Diferența unghiulară este $4^{\circ }37^{\prime }59^{\prime \prime }$, aproximativ $4,63^{\circ }$ de latitudine. Aceasta nu este direct o distanță în kilometri; pentru distanță trebuie cunoscută lungimea unui grad pe meridian și traseul ales. Extremitățile est–vest sunt la circa $20^{\circ }15^{\prime }44^{\prime \prime }$ E și $29^{\circ }41^{\prime }24^{\prime \prime }$ E.

Exemplu rezolvat 1 — conversia în grade zecimale. Extremitatea sudică a României este la $43^{\circ }37^{\prime }07^{\prime \prime }$ N. În grade zecimale: $43+37/60+7/3600=43+0,61667+0,00194=43,6186^{\circ }$. Pentru extremitatea nordică, $48^{\circ }15^{\prime }06^{\prime \prime }$ N, rezultă $48+15/60+6/3600=48,2517^{\circ }$.

Exemplu rezolvat 2 — extinderea nord–sud a României. Diferența de latitudine este $48,2517-43,6186=4,6331^{\circ }$. Cu 111,2 km pe grad, distanța este $4,6331\cdot 111,2\approx 515$ km, adică distanța minimă dintre cele două paralele; distanța dintre extremități poate fi puțin mai mare, pentru că ele nu se află pe același meridian.

Exemplu rezolvat 3 — extinderea est–vest. Diferența de longitudine este $29^{\circ }41^{\prime }24^{\prime \prime }-20^{\circ }15^{\prime }44^{\prime \prime }=9^{\circ }25^{\prime }40^{\prime \prime }=9,4278^{\circ }$. La latitudinea medie de aproximativ 46° N, un grad de longitudine are $111,3\cdot \cos 46^{\circ }\approx 77,3$ km, deci distanța E–V este de circa $9,4278\cdot 77,3\approx 729$ km. Rezultatul arată de ce România este mai lungă pe direcția est–vest decât pe nord–sud.

Exemplu rezolvat 4 — diferența de timp solar. Între extremitatea vestică ($20^{\circ }15^{\prime }44^{\prime \prime }$ E) și cea estică ($29^{\circ }41^{\prime }24^{\prime \prime }$ E) a României sunt $9,428^{\circ }$ de longitudine, adică $9,428\cdot 4\approx 37,7$ minute. Soarele răsare cu aproape 38 de minute mai devreme în est decât în vest, deși ceasurile arată aceeași oră oficială în toată țara.

Greșeli frecvente

• Greșit: Latitudinea se măsoară de la Greenwich.
  Corect: Se măsoară față de Ecuator.
• Greșit: Un punct la $25^{\circ }$ E este în emisfera sudică.
  Corect: Litera E arată longitudinea estică; emisfera nordică sau sudică se citește din latitudine.
• Greșit: Un grad de longitudine are aceeași lungime peste tot pe glob.
  Corect: Lungimea lui scade de la Ecuator spre poli, unde meridianele se întâlnesc.

Înainte și după