Geosistem, ecosistem și peisaj

Un geosistem reunește relieful și rocile, aerul, apa, solul, viețuitoarele și acțiunile oamenilor dintr-un teritoriu. Un ecosistem privește mai ales organismele și relațiile lor cu mediul neviu. Peisajul este aspectul vizibil al unui loc, rezultat din aceste relații. El poate fi predominant natural, transformat parțial ori puternic construit de oameni.

În Delta Dunării, apa, grindurile, stuful, peștii, păsările și așezările formează un geosistem. Într-un lac al deltei, algele, peștii și bacteriile formează un ecosistem acvatic, legat de lumină și de calitatea apei.

Cele trei noțiuni răspund la întrebări diferite. Pentru geosistem întrebăm cum se leagă toate componentele unui teritoriu. Pentru ecosistem urmărim viețuitoarele și mediul lor. Pentru peisaj descriem aspectul observabil. Același loc poate fi studiat din toate cele trei perspective.

Componentele geosistemului pot fi numite litosferă și relief, atmosferă, hidrosferă, pedosferă, biosferă și componentă umană. În ecosistem, plantele și algele sunt producători, animalele sunt consumatori, iar bacteriile și ciupercile participă la descompunere. Materia este reciclată, în timp ce energia intră în principal de la Soare și se pierde treptat sub formă de căldură. Ecosistemele pot fi naturale, seminaturale sau antropice; un lan cultivat este antropic, iar o pășune folosită tradițional poate fi seminaturală. Peisajul cultural păstrează urme ale muncii și locuirii umane.

Geosistemul este un sistem ierarhic: un geosistem mare (de exemplu Carpații) conține unități mai mici (o vale, un versant, un lac), fiecare cu trăsături proprii. Studiul lui cuprinde structura (ce componente conține și cum sunt așezate), funcționarea (fluxurile de energie, apă și materie) și dinamica (cum se schimbă în timp). Un geosistem este deschis: primește energie solară, ploi, sedimente și le schimbă cu celelalte teritorii.

Într-un ecosistem, energia circulă pe niveluri trofice: producători, consumatori primari (ierbivore), consumatori secundari (carnivore), consumatori terțiari (prădători de vârf) și descompunători. La fiecare trecere de la un nivel la altul se păstrează numai aproximativ 10% din energie, restul se pierde sub formă de căldură prin respirație. De aceea lanțurile trofice au puține verigi, iar prădătorii mari sunt puțini la număr.

Exemplu analizat. Lacul Roșu ocupă o vale barată natural; Visit Harghita îi indică 12,6 ha suprafață și 10,5 m adâncime maximă. Pădurile de conifere acoperă versanții, iar turiștii folosesc malurile. Algele produc materie organică, peștii și alte animale o consumă direct ori indirect, iar microorganismele descompun resturile. Sedimentele aduse de pâraie schimbă treptat forma și adâncimea lacului. Geosistemul include și versanții și turismul; ecosistemul lacului descrie relațiile dintre organisme și apă.

Exemplu rezolvat 1 — regula de 10%. Dacă algele unui lac produc 10 000 kJ de energie, ierbivorele (zooplanctonul) pot reține aproximativ 1 000 kJ, peștii mici aproximativ 100 kJ, iar peștii prădători aproximativ 10 kJ. Din 10 000 kJ, doar 10 kJ (0,1%) ajung la ultimul nivel, de aceea într-un lac nu pot trăi mulți pești prădători mari.

Exemplu rezolvat 2 — volumul aproximativ al unui lac. Lacul Roșu are 12,6 ha, adică $12,6\cdot 10000=126000$ m², și 10,5 m adâncime maximă. Presupunând o cuvetă conică, volumul este aproximativ $\frac{1}{3}\cdot 126000\cdot 10,5=441000$ m³. Calculul este un model, nu o măsurătoare: forma reală a cuvetei este neregulată.

Exemplu rezolvat 3 — clasificarea unor sisteme. Un lan de porumb este un ecosistem antropic, întreținut prin arături și îngrășăminte. O pășune alpină cu oi este seminaturală, fiindcă păstoritul menține vegetația ierboasă. O pădure din rezervație strictă este naturală. Aceste diferențe contează pentru conservare: ecosistemele seminaturale se păstrează numai dacă activitatea tradițională continuă.

Greșeli frecvente

• Greșit: Geosistem și ecosistem sunt cuvinte identice.
  Corect: Primul cuprinde mai explicit toate componentele geografice ale teritoriului.
• Greșit: Energia se reciclează la fel ca materia.
  Corect: Energia trece prin lanțurile trofice și se disipă.
• Greșit: Peisajul este același lucru cu ecosistemul.
  Corect: Peisajul este aspectul vizibil al locului; ecosistemul descrie organismele și relațiile lor cu mediul.

Înainte și după