Diagrame climatice

O diagramă climatică pune cele 12 luni ale anului pe linia de jos. O linie arată temperaturile medii lunare în °C, iar coloane arată precipitațiile lunare în mm. Temperatura și precipitațiile se citesc pe scări diferite: prima nu este în milimetri, iar a doua nu este în grade. Titlul trebuie să dea locul și perioada din care provin datele. Scara precipitațiilor se alege de obicei astfel încât 10 °C să corespundă la 20 mm, ceea ce face diagrama ușor de interpretat.

La stația București-Filaret, în seria multianuală 1961–2024, ianuarie are media de −0,9 °C, iar iulie 23,4 °C. Linia temperaturii urcă, așadar, din iarnă spre vară. În ianuarie cad în medie 42,9 mm, iar în iunie 75,9 mm; coloana din iunie este mai înaltă. Amplitudinea termică anuală este diferența dintre luna cea mai caldă și cea mai rece, aici $23,4-(-0,9)=24,3$ °C.

Pentru precipitațiile anuale, adunăm toate cele 12 coloane. Dacă avem numai ianuarie și iunie, nu știm totalul anului. O diagramă poate arăta o vară caldă și o cantitate mare de ploaie într-o lună, dar nu spune că a plouat în fiecare zi. Pentru a compara două localități, citim aceleași luni și verificăm perioada datelor.

Exemplu rezolvat. Cum citim diagrama stației București-Filaret?

1. Citim titlul: stația București-Filaret, seria 1961–2024.
2. Căutăm luna cea mai caldă pe linia temperaturii: iulie, cu 23,4 °C, și luna cea mai rece: ianuarie, cu −0,9 °C.
3. Calculăm amplitudinea: $23,4-(-0,9)=24,3$ °C.
4. Căutăm cea mai înaltă coloană: iunie, cu 75,9 mm.

Cum construiești o diagramă climatică.

1. Alegi stația și perioada pentru care ai datele.
2. Scrii pe orizontală cele 12 luni, de la ianuarie la decembrie.
3. Desenezi pentru fiecare lună o coloană cu înălțimea egală cu precipitațiile în mm.
4. Marchezi cu puncte temperaturile medii lunare și le unești cu o linie.
5. Scrii sub titlu media anuală a temperaturii și suma anuală a precipitațiilor.

Cu aceeași diagramă poți descrie cât de cald și cât de ploios este un loc în fiecare anotimp.

Datele ANM pentru București-Filaret, 1961–2024, dau următoarele cantități lunare medii de precipitații, în ordinea ianuarie–decembrie: 42,9; 35,3; 41,8; 47,8; 69,6; 75,9; 58,9; 51,1; 49,6; 44,3; 48,3; 46,6 mm. Suma este $42,9+35,3+41,8+47,8+69,6+75,9+58,9+51,1+49,6+44,3+48,3+46,6=612,1$ mm. Este suma mediilor lunare din seria citată, nu precipitația măsurată într-un anumit an.

Diagrama de tip Walter–Lieth compară cele două curbe: o lună este considerată aridă dacă precipitațiile ei (în mm) sunt mai mici decât dublul temperaturii medii (în °C), adică $P<2T$. Acest criteriu simplu arată dacă apa din precipitații acoperă pierderile prin evaporare. Interpretarea unei diagrame cuprinde: regimul termic (luna cea mai caldă și cea mai rece, amplitudinea), regimul pluviometric (luna cea mai ploioasă, luna cea mai săracă în precipitații, suma anuală) și relația dintre ele (sezon umed, sezon secetos).

Exemplu real analizat. Maximul precipitațiilor medii din această serie este în iunie, 75,9 mm, iar minimul în februarie, 35,3 mm. Diferența este $75,9-35,3=40,6$ mm. Temperatura maximă medie lunară este în iulie; vârful de ploaie nu coincide cu vârful termic. Cele două curbe trebuie citite separat. Diagrama descrie stația București-Filaret în intervalul dat; alte perioade pot avea alte medii.

Exemplu rezolvat 1 — criteriul Walter–Lieth. În iulie, $T=23,4$ °C, deci $2T=46,8$ mm, iar precipitațiile medii sunt de 58,9 mm. Fiindcă $58,9>46,8$, iulie nu este lună aridă după acest criteriu; nu putem afirma însă că nu poate exista secetă într-un anumit an, pentru că valorile sunt medii multianuale.

Exemplu rezolvat 2 — precipitațiile pe semestre. Semestrul cald (aprilie–septembrie) are $47,8+69,6+75,9+58,9+51,1+49,6=352,9$ mm, adică $352,9/612,1\approx 57,7\%$ din total. Vara (iunie–august) primește $75,9+58,9+51,1=185,9$ mm, adică circa 30%.

Forma diagramei ajută la recunoașterea tipului de climă. În climatul ecuatorial linia temperaturii este aproape orizontală, în jurul a 25–27 °C, iar coloanele sunt înalte în toate lunile. În climatul mediteranean linia temperaturii urcă vara peste curba precipitațiilor (luni aride) și coloanele sunt mai înalte iarna. În climatul continental amplitudinea termică este mare, iar ploile sunt mai abundente vara. În climatul polar temperaturile medii sunt sub 0 °C în cea mai mare parte a anului, iar precipitațiile sunt mici. Pentru a compara două stații se folosesc aceleași scări, altfel diferențele sunt deformate vizual.

Din aceeași diagramă se pot calcula și alte mărimi: temperatura medie anuală (media aritmetică a celor 12 valori lunare), amplitudinea anuală, suma precipitațiilor din semestrul cald și din cel rece, numărul de luni aride după criteriul $P<2T$. Când două stații au aceeași medie anuală, dar amplitudini diferite, ele aparțin unor tipuri de climă diferite: aceeași medie anuală poate ascunde veri foarte calde și ierni foarte reci sau luni blânde pe tot parcursul anului.

Greșeli frecvente

• Greșit: Suma a două luni este precipitația anuală.
  Corect: Se adună toate cele 12 valori lunare.
• Greșit: Amplitudinea se calculează adunând temperaturile lunilor extreme.
  Corect: Se scade luna cea mai rece din cea mai caldă.
• Greșit: Coloana de 75,9 mm înseamnă 75,9 °C.
  Corect: Coloanele reprezintă precipitații în mm.
• Greșit: Linia și coloanele se citesc pe aceeași scară.
  Corect: Linia (temperatura) are scara în °C, coloanele (precipitațiile) au scara în mm.

Înainte și după