Prepararea hranei, meniul și calitatea produselor alimentare

În bucătărie folosim vase (cratiță, tigaie, castron), ustensile (cuțit, planșetă, lingură de lemn, răzătoare, tel) și aparate (plită, cuptor, mixer, frigider). În cratiță fierbem, în tigaie prăjim, cu cuțitul tăiem pe planșetă, ținând lama în jos și degetele îndoite, iar aparatele electrice se scot din priză înainte de curățare. Spălăm mâinile, ingredientele și suprafețele de lucru. Un meniu echilibrat cuprinde alimente variate, potrivite nevoilor persoanei; nu alegem doar după gust. Citim eticheta produsului pentru ingrediente, cantitate și informațiile necesare folosirii. Ambalajul protejează alimentul, dar o imagine frumoasă nu dovedește calitatea; despre el și despre desen vezi lecția Desenul geometric și ambalajul.

Aprofundare

Alimentele pot fi de origine vegetală, animală sau minerală, cum este apa. Calitatea se apreciază prin proprietăți observabile, valoare nutritivă, siguranță și prezentare; valoarea energetică spune câtă energie furnizează alimentul. Conservarea încetinește alterarea prin metode precum refrigerarea sau uscarea, iar produsul se păstrează în condițiile indicate. Tehnicile tradiționale și cele moderne diferă prin timp și consum de resurse. Protecția consumatorului începe cu informația corectă: cumpărătorul citește ingredientele, cantitatea, termenul și condițiile de păstrare. Dacă produsul este neconform sau informația lipsește, păstrează dovada cumpărării, se adresează vânzătorului și poate sesiza Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.

Eticheta „ecologic” se înțelege prin regulile de certificare, nu după culoarea verde a ambalajului. Exemplu analizat: pentru o gustare cu pâine, legume și brânză, pentru patru persoane, se spală legumele, se păstrează la rece ingredientele care cer frig și se estimează porțiile.

1 g de proteine sau de glucide dă 4 kcal, iar 1 g de lipide dă 9 kcal. Eticheta indică valorile nutriționale la 100 g de produs. Exemplu rezolvat (valori inventate): o gustare are, la 100 g, 50 g glucide, 10 g proteine și 5 g lipide. Cât furnizează o porție de 60 g?

1. Energia la 100 g: $50\cdot 4+10\cdot 4+5\cdot 9=285$ kcal.
2. Porția are 60 g, adică $0,6$ din 100 g, deci $285\cdot 0,6=171$ kcal.

Pe etichetă citim și termenul de valabilitate. „A se consuma până la” apare la alimentele perisabile, precum carnea proaspătă sau lactatele, și după această dată produsul nu se mai consumă. „A se consuma de preferință înainte de” arată până când își păstrează calitatea, de pildă pastele sau conservele. Carnea crudă se taie pe o planșetă separată de cea pentru legume. Alergenii (laptele, ouăle, nucile, glutenul) se evidențiază în lista ingredientelor. Alimentele ecologice poartă sigla europeană cu o frunză făcută din stele; eticheta cu floare se acordă produselor nealimentare. Bucătarii, brutarii și lucrătorii din alimentație aplică aceste reguli.

Criteriile unui meniu echilibrat. Meniul ține seama de vârstă, efort fizic, anotimp și obiceiurile familiei. Se prevăd trei mese principale și una sau două gustări, iar fiecare masă combină cereale sau pâine, legume sau fructe, alimente cu proteine (carne, ouă, lapte, leguminoase) și puține grăsimi. Exemplu pentru o zi: ovăz cu lapte și un măr; supă de legume, orez cu pui la cuptor și salată; un iaurt; omletă cu legume și pâine integrală.

Greșeli frecvente

• Greșit: Un ambalaj verde garantează că alimentul este certificat ecologic.
  Corect: Informația se verifică pe etichetă și în marcajele de certificare.
• Greșit: Un meniu echilibrat înseamnă același aliment la fiecare masă.
  Corect: Meniul se alcătuiește din alimente variate și cantități potrivite.
• Greșit: „A se consuma de preferință înainte de” și „A se consuma până la” înseamnă același lucru.
  Corect: Prima dată arată până când alimentul își păstrează calitatea; a doua este o limită de siguranță după care produsul nu se mai consumă.

Înainte și după