Țesuturile vegetale embrionare

O plantă poate continua să crească după ce a răsărit. Această creștere este posibilă datorită unor regiuni cu celule care se divid activ, numite meristeme sau țesuturi vegetale embrionare. „Embrionar” descrie aici capacitatea celulelor de a produce celule noi, nu înseamnă că se găsesc numai în embrionul din sămânță.

La vârful tulpinii și al rădăcinii se află meristeme apicale. Ele contribuie la creșterea în lungime. Dacă urmărești o plantă tânără de la o săptămână la alta, observi că vârful și rădăcinile avansează, iar din celulele nou formate apar țesuturi specializate. La unele plante, de exemplu la graminee, există și meristeme intercalare, aflate spre baza unor frunze sau internoduri. Acestea ajută anumite porțiuni să continue creșterea.

Celulele produse de meristeme nu rămân toate la fel. Multe se diferențiază și devin celule de protecție, de susținere sau de transport. Creșterea plantei depinde de reglarea diviziunii și diferențierii celulare. În lecția Țesuturile vegetale definitive vei vedea ce tipuri de țesuturi rezultă din specializare.

Caracterele celulelor meristematice. Celulele meristematice sunt mici, aproape izodiametrice, cu perete primar subțire din celuloză, citoplasmă densă, nucleu mare așezat central, vacuole mici sau absente și fără spații între ele. Se divid mitotic: unele celule fiice rămân celule inițiale, iar celelalte se diferențiază și devin celule ale țesuturilor definitive.

Meristemele primare provin direct din celulele embrionului și funcționează de la germinare. Meristemul apical al rădăcinii produce spre exterior celulele scufiei, țesut de protecție uzat prin frecarea cu solul și înlocuit continuu. Meristemul apical al lăstarului formează la flancuri primordiile frunzelor și mugurii axilari. Meristemele intercalare rămân active la baza unor internoduri: de aceea iarba cosită își reia creșterea, iar bambusul crește internod după internod.

Meristemele secundare apar la plantele cu creștere secundară (gimnosperme și dicotiledonate lemnoase) din celule care redevin capabile de diviziune. Cambiul libero-lemnos formează mult mai mult lemn secundar decât liber secundar, iar activitatea lui este periodică în zona temperată. Primăvara se depune lemn timpuriu, cu vase largi și pereți subțiri, iar spre toamnă lemn târziu, cu elemente înguste și pereți groși; perechea lemn timpuriu și lemn târziu alcătuiește un inel anual. Felogenul produce spre exterior suber, format din celule moarte impermeabile prin suberină, și spre interior feloderm, format din celule vii parenchimatice. Suberul, felogenul și felodermul alcătuiesc peridermul, care înlocuiește epiderma pe tulpinile îngroșate. Majoritatea monocotiledonatelor (grâu, porumb, crin) nu au cambiu și nu fac creștere secundară.

Exemplu rezolvat 1. Pe secțiunea transversală a unui trunchi de stejar tăiat la 30 cm de sol se numără 38 de inele anuale. Ce vârstă are arborele și ce meristem a format inelele?

1. Inelele sunt zone de lemn secundar, deci provin din cambiul libero-lemnos, nu din meristemele apicale.
2. Un inel anual este perechea lemn timpuriu și lemn târziu dintr-un singur an, deci se numără de la măduvă spre scoarță: 38 de inele înseamnă 38 de perioade de vegetație.
3. Arborele are cel puțin 38 de ani; vârsta reală este puțin mai mare, pentru că puietul a avut nevoie de câțiva ani să ajungă la înălțimea tăieturii.
4. Inelele late arată ani cu vegetație favorabilă, iar cele înguste, ani secetoși sau reci.

Exemplu rezolvat 2. Pe secțiunea printr-o ramură de tei de trei ani se observă, de la exterior spre interior: un strat brun de celule moarte, un strat subțire de celule vii, scoarța cu floem, un strat foarte subțire între floem și lemn, trei inele de lemn și în centru măduva. Ce meristem a format fiecare zonă?

1. Stratul brun de celule moarte este suberul, produs spre exterior de felogen; sub el se află felogenul și apoi felodermul, produs spre interior. Cele trei straturi alcătuiesc peridermul, deci provin din cambiul subero-felodermic.
2. Floemul secundar și cele trei inele de xilem secundar provin din cambiul libero-lemnos, stratul subțire dintre ele: floemul se depune spre exterior, lemnul spre interior.
3. Cele trei inele corespund celor trei ani de creștere.
4. Măduva și xilemul primar din centru s-au format în primul an din meristemul apical. Lungimea ramurii se datorează tot meristemului apical, iar grosimea, celor două meristeme secundare.

Greșeli frecvente

• Greșit: „Embrionar” înseamnă că țesutul există doar în sămânță.
  Corect: Meristemele pot funcționa și după germinare.
• Greșit: Meristemele apicale îngroașă direct trunchiul.
  Corect: Ele susțin în primul rând creșterea în lungime; îngroșarea secundară implică meristeme laterale.
• Greșit: Cambiul libero-lemnos formează lemn și liber în cantități egale.
  Corect: El produce mult mai mult xilem secundar spre interior decât floem secundar spre exterior, de aceea trunchiul este alcătuit mai ales din lemn.
• Greșit: Meristemele intercalare se află la vârful tulpinii.
  Corect: Ele se află la baza internodurilor sau a frunzelor, de pildă la graminee; vârful are meristem apical.

Înainte și după