Bolile sistemului respirator

Sistemul respirator poate fi afectat de infecții și de boli care îngustează sau deteriorează căile aeriene ori plămânii. Gripa este provocată de un virus. Tuberculoza este o infecție bacteriană care afectează frecvent plămânii. Astmul implică inflamație și îngustarea variabilă a căilor aeriene; nu este o infecție transmisă de la o persoană la alta. Pneumonia înseamnă inflamația țesutului pulmonar și poate avea cauze diferite.

Unele denumiri arată locul afectat: laringita privește laringele, iar bronșita, bronhiile. Emfizemul afectează structura alveolelor, ceea ce îngreunează schimbul de gaze. Fibroza pulmonară implică îngroșarea și cicatrizarea țesutului pulmonar. Acești termeni nu se pot identifica sigur numai după o tuse: același simptom apare în mai multe boli.

Măsuri utile includ evitarea fumului de tutun, aerisirea potrivită, igiena mâinilor și vaccinarea recomandată pentru anumite infecții. Prevenția nu garantează că nimeni nu se va îmbolnăvi, iar persoana bolnavă nu trebuie învinovățită. Dacă respirația este dificilă, apare durere toracică sau simptomele persistă, este nevoie de evaluare medicală. La lecție, compară cauza, locul afectat și modul în care schimbul de gaze ori ventilația poate fi perturbat.

Bolile respiratorii se grupează după locul afectat și după mecanismul care tulbură schimbul de gaze. Bolile obstructive îngustează căile aeriene și îngreunează mai ales expirația (astmul, bronșita cronică, emfizemul). Bolile restrictive reduc expansiunea plămânului și volumul de aer care poate fi mobilizat (fibroza pulmonară). Infecțiile (gripa, pneumonia, tuberculoza) au un agent patogen precis.

Laringita este inflamația mucoasei laringelui, de cele mai multe ori virală sau produsă de suprasolicitarea vocii și de fum; corzile vocale se îngroașă, iar bolnavul are răgușeală sau afonie, tuse uscată și junghi în gât. Se previne prin repausul vocal, evitarea fumului și a aerului foarte rece.

Bronșita acută este inflamația mucoasei bronhiilor, în general de origine virală, cu tuse și expectorație. Bronșita cronică se definește prin tuse cu expectorație cel puțin trei luni pe an, doi ani consecutivi; principala cauză este fumatul, iar renunțarea la fumat îi oprește agravarea.

Astmul bronșic este o boală cronică cu hiperreactivitate bronșică: la contactul cu alergeni (polen, acarieni din praful de casă, păr de animale), cu aer rece sau în efort, bronhiile se îngustesc reversibil. Apar crize de dispnee expiratorie cu respirație șuierătoare, mai ales noaptea. Tratamentul folosește medicamente bronhodilatatoare inhalatorii, iar prevenirea cere evitarea factorilor declanșatori.

Pneumonia este infecția alveolelor, care se umplu cu exsudat inflamator; cel mai frecvent agent bacterian este Streptococcus pneumoniae (pneumococul). Manifestări: febră mare cu frisoane, tuse cu spută, durere toracică, dispnee. Prevenirea include vaccinul antipneumococic, tratarea infecțiilor virale și evitarea fumatului.

Gripa este produsă de virusul gripal (virus cu ARN), transmis prin picături eliminate la tuse și strănut. Debutul este brusc: febră, cefalee, dureri musculare, tuse. Virusul se modifică de la un sezon la altul, de aceea vaccinul se reface anual. Antibioticele nu acționează asupra virusurilor.

Tuberculoza este produsă de Mycobacterium tuberculosis (bacilul Koch), transmis pe cale aeriană. Boala evoluează cu tuse peste trei săptămâni, uneori cu sânge (hemoptizie), transpirații nocturne, scădere în greutate și febră ușoară. Vaccinul BCG se administrează nou-născuților, iar bolnavii primesc mai multe medicamente asociate, luni de zile.

Fibroza pulmonară înseamnă înlocuirea țesutului pulmonar elastic cu țesut conjunctiv fibros (după inhalarea de azbest sau de pulberi de siliciu, în silicoză, sau din cauze necunoscute). Plămânul devine rigid, capacitatea vitală scade, iar bolnavul are dispnee de efort. Emfizemul pulmonar înseamnă distrugerea pereților alveolari: alveolele se unesc în spații mari, suprafața de schimb scade, iar plămânul își pierde elasticitatea, deci expirația devine dificilă; principala cauză este fumatul.

Exemplu rezolvat 1. Un bărbat de 58 de ani, fumător de 30 de ani, tușește dimineața cu spută de patru luni pe an, de doi ani, și obosește la urcatul scărilor. Spirometria arată volumul expirat forțat în prima secundă (VEMS) de 1,8 L și capacitatea vitală forțată de 3,6 L.

1. Se calculează raportul VEMS/capacitate vitală: $1,8:3,6=0,50$.
2. Raportul este mult sub valoarea normală (peste 0,70), deci debitul expirator este redus: tulburare obstructivă.
3. Tusea cu spută patru luni pe an, doi ani la rând (peste pragul de trei luni), corespunde definiției bronșitei cronice; fumatul este factorul cauzal.
4. Concluzie: bronșită cronică obstructivă; măsura principală de prevenire a agravării este renunțarea la fumat.

Exemplu rezolvat 2. Un muncitor care a lucrat 20 de ani la tăiat piatră fără mască are capacitatea vitală de 2 300 mL, față de 4 600 mL cât ar fi normal pentru vârsta și talia lui; VEMS este 2,4 L, iar capacitatea vitală forțată 2,8 L.

1. Capacitatea vitală este $2300:4600=0,50$, adică jumătate din valoarea așteptată.
2. Raportul VEMS/capacitate vitală forțată este $2,4:2,8\approx 0,86$, deci aerul iese normal: nu există obstrucție.
3. Volumul pulmonar mobilizabil este redus, deci tulburarea este restrictivă, iar expunerea la praf de siliciu indică fibroză (silicoză).
4. Prevenire: mască de protecție și aspirarea prafului la locul de muncă.

Greșeli frecvente

• Greșit: Orice tuse înseamnă tuberculoză.
  Corect: Tusea are cauze multiple și cere context pentru evaluare.
• Greșit: Astmul se transmite ca gripa.
  Corect: Astmul nu este boală contagioasă.
• Greșit: Gripa se tratează cu antibiotice.
  Corect: Gripa este virală; antibioticele acționează asupra bacteriilor (pneumococ, bacilul Koch), nu asupra virusurilor.
• Greșit: Emfizemul înseamnă alveole blocate cu mucus.
  Corect: Emfizemul este distrugerea pereților alveolari, cu pierderea suprafeței de schimb și a elasticității.

Înainte și după