Contracepția

Contracepția cuprinde metode folosite pentru a preveni o sarcină. Metodele au mecanisme diferite: prezervativele împiedică trecerea spermatozoizilor, metodele hormonale modifică procesele care duc la ovulație sau fecundație, iar dispozitivele intrauterine acționează prin mecanisme locale. Unele metode sunt folosite la fiecare contact sexual, altele sunt de lungă durată. Eficiența depinde de metodă și de folosirea ei corectă. Alegerea metodei depinde de sănătatea și preferințele persoanei.

Prezervativul este metoda contraceptivă care oferă și protecție împotriva multor infecții cu transmitere sexuală, inclusiv HIV, atunci când este folosit corect și consecvent. Pilulele contraceptive și dispozitivele intrauterine pot preveni sarcina, dar nu protejează de aceste infecții. Metodele bazate doar pe estimarea zilelor fertile pot avea risc de eroare, deoarece ovulația nu apare neapărat în aceeași zi în fiecare ciclu: ovulul poate fi fecundat 12–24 de ore, dar spermatozoizii supraviețuiesc în tractul feminin până la 5 zile. Pentru un exercițiu, fă două coloane: prevenirea sarcinii și reducerea riscului de infecții. Clasifică metodele după mecanism, fără promisiuni de protecție absolută. Lecțiile Sănătatea reproducerii și Ciclul ovarian oferă contextul pentru deciziile informate.

Exemplu pe pași: compară două metode după două criterii. Vrei să afli ce face fiecare metodă și ce nu face.

1. Prezervativul este o barieră: ține spermatozoizii în afara tractului genital feminin. El reduce riscul de sarcină și reduce și riscul multor infecții cu transmitere sexuală (ITS), inclusiv HIV, dacă este folosit corect la fiecare contact sexual.
2. Pilula contraceptivă conține hormoni asemănători celor produși de ovar. Ea oprește ovulația, deci nu se eliberează niciun ovocit care ar putea fi fecundat. Pilula se ia zilnic, la recomandarea medicului.
3. Întrebarea „previne sarcina?”: ambele metode, dacă sunt folosite corect.
4. Întrebarea „protejează de ITS?”: prezervativul da, pilula nu.
5. Concluzia: nicio metodă nu se alege după un singur criteriu; alegerea se face cu medicul, după sănătatea persoanei și după scop.

Metodele contraceptive se grupează în naturale (observarea semnelor fertilității), de barieră (prezervativ, diafragmă), chimice (spermicide), hormonale (pilulă, implant, plasture), intrauterine și chirurgicale (ligatura trompelor, vasectomia). Ele diferă prin eficacitate, reversibilitate, contraindicații și protecția față de infecțiile cu transmitere sexuală; prezervativul reduce și riscul unor astfel de infecții. Planificarea familială înseamnă alegerea informată a momentului și a numărului de copii, potrivit dorințelor și situației cuplului, iar contracepția ajută la alegerea momentului unei sarcini. Alegerea unei metode cere evaluarea contraindicațiilor și consiliere medicală individuală.

Mecanismele metodelor. Prezervativul masculin sau feminin reține lichidul seminal, iar diafragma acoperă colul uterin și se folosește împreună cu spermicidele, substanțe care distrug spermatozoizii. Pilula combinată conține un estrogen și un progestativ: ele scad secreția hipofizară de FSH și LH, deci ovulația nu are loc; în plus, progestativul îngroașă mucusul colului uterin și face endometrul nepotrivit pentru implantare. Minipilula conține numai progestativ. Implantul subdermic (un mic cilindru plasat sub pielea brațului) eliberează un progestativ timp de aproximativ 3 ani. Dispozitivul intrauterin (DIU) cu cupru, introdus de medic în uter, are efect toxic asupra spermatozoizilor și durează 5–10 ani; DIU hormonal eliberează levonorgestrel, durează 3–5 ani și îngroașă mucusul. Sterilizarea este permanentă: la femeie, ligatura trompelor uterine; la bărbat, vasectomia, adică secționarea canalelor deferente, care nu modifică secreția de testosteron. Metodele naturale sunt calendarul (Ogino–Knaus), măsurarea temperaturii bazale (crește cu aproximativ 0,3–0,5 °C după ovulație) și observarea mucusului cervical. Contracepția de urgență (pilula de a doua zi, cu levonorgestrel, în maximum 72 de ore, sau cu ulipristal, în maximum 120 de ore) nu este o metodă regulată și funcționează cu atât mai bine cu cât este luată mai repede.

Exemplu rezolvat 1: indicele Pearl. Eficacitatea unei metode se exprimă prin numărul de sarcini la 100 de femei-ani de utilizare: $IP=\frac{\text{sarcini}}{\text{femei-ani}}\cdot 100$. Într-un studiu, 500 de femei folosesc o metodă timp de un an și apar 20 de sarcini.

1. Femei-ani: $500\cdot 1=500$.
2. $IP=\frac{20}{500}\cdot 100=4$, adică 4 sarcini la 100 de femei într-un an.
3. Pentru comparație, în uz obișnuit eșecul este de aproximativ 7 sarcini la 100 de femei pe an la pilulă, 13 la prezervativul masculin și sub 1 la DIU și la implant. Diferența dintre uzul perfect și cel obișnuit arată importanța folosirii corecte.

Exemplu rezolvat 2: de ce calendarul este nesigur. Metoda Ogino–Knaus presupune că prima zi fertilă este ziua ciclului cel mai scurt minus 18, iar ultima este ziua ciclului cel mai lung minus 11. O femeie a avut cicluri de 26 până la 32 de zile.

1. Prima zi fertilă: $26-18=8$.
2. Ultima zi fertilă: $32-11=21$.
3. Perioada fertilă: zilele 8–21, adică 14 zile; la un ciclu de 28 de zile, jumătate din ciclu este considerat fertil, deci intervalul de siguranță rămâne îngust. Metoda nu protejează de ITS.

Clasifică metodele după mecanism și separă eficacitatea pentru sarcină de protecția împotriva ITS. Nu atribui pilulei efect de barieră și nu considera calendarul ciclului o metodă infailibilă. Pentru cazul unei metode hormonale, identifică dacă obiectivul este inhibarea ovulației sau un alt efect asupra tractului reproducător.

La metodele hormonale, reține efectele combinate: inhibarea ovulației, îngroșarea mucusului cervical și modificarea endometrului. Pentru eficacitate, compară indicele Pearl: este mai mic la DIU și implant decât la pilulă și prezervativ în uz obișnuit.

Caz explicat: curba temperaturii bazale. O femeie își măsoară zilnic temperatura la trezire. În zilele 1–13 valorile sunt 36,3–36,5 °C, iar din ziua 15 până la sfârșitul ciclului rămân la 36,7–36,9 °C.

1. Creșterea de 0,3–0,5 °C apare după ovulație: foliculul rupt devine corp galben și secretă progesteron, hormon cu efect de încălzire a corpului.
2. Ovulația a avut loc, deci, în jurul zilelor 14–15.
3. Curba arată ovulația abia după ce s-a produs, deci nu poate anunța zilele fertile din ciclul următor și nu este sigură ca unică metodă contraceptivă.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre contracepție sunt corecte afirmațiile:

1. Pilula combinată protejează împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală.
2. Vasectomia constă în secționarea canalelor deferente.
3. Dispozitivul intrauterin cu cupru este o metodă hormonală.
4. Pilula combinată inhibă ovulația prin scăderea secreției de FSH și LH.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: c. Afirmația 1 este falsă: pilula reduce riscul de sarcină, dar nu protejează de infecțiile cu transmitere sexuală; doar prezervativul reduce acest risc. Afirmația 3 este falsă: DIU cu cupru este nehormonal; există un DIU distinct, hormonal, care eliberează levonorgestrel.

Greșeli frecvente

• Greșit: Pilula contraceptivă protejează de infecții cu transmitere sexuală.
  Corect: Pilula reduce riscul de sarcină, dar nu protejează de aceste infecții.
• Greșit: Ovulația are loc în aceeași zi în fiecare ciclu.
  Corect: Momentul ovulației poate varia.
• Greșit: Întreruperea contactului sexual înainte de ejaculare este o metodă sigură de contracepție.
  Corect: Metoda are o rată mare de eșec din cauza erorilor de moment și nu protejează de infecții cu transmitere sexuală.

Înainte și după