Vitaminele

Vitaminele sunt substanțe organice de care organismul are nevoie în cantități mici pentru funcționarea normală. Ele nu înlocuiesc apa, proteinele ori energia din hrană. Vitamine diferite au roluri diferite. Vitamina A participă la vedere și la alte funcții; vitamina D ajută folosirea calciului pentru sănătatea oaselor; vitamina E are rol antioxidant; vitamina K, adusă între altele de legumele cu frunze verzi, este importantă pentru coagularea sângelui; vitamina B12 ajută formarea celulelor sanguine și funcționarea sistemului nervos.

Vitaminele se găsesc în alimente variate. Legumele, fructele, cerealele, lactatele, ouăle și alte alimente pot aduce vitamine diferite. Nu există un singur „aliment-minune” care să le furnizeze pe toate în cantitatea necesară. Unele vitamine sunt hidrosolubile (de exemplu, vitamina C și vitaminele din grupa B), iar altele sunt liposolubile (A, D, E, K). Această diferență influențează absorbția și păstrarea lor în organism.

Lipsa prelungită a unei vitamine poate produce carență, dar nici consumul mare de suplimente nu este automat sigur. Mai ales pentru unele vitamine liposolubile, excesul poate fi dăunător. Dacă cineva este obosit sau are alt simptom, nu putem ghici din acel semn singur care vitamină lipsește. O alimentație variată este baza, iar suplimentele se folosesc atunci când există un motiv clar și recomandare potrivită.

Vitaminele acționează în procese specifice, unele ca precursori de coenzime, altele în reglare și menținerea țesuturilor. Clasificarea după solubilitate este utilă, dar nu stabilește singură rolul unei vitamine. Carențele au manifestări dependente de vitamina implicată și de durata deficitului: deficitul de vitamina D poate afecta mineralizarea oaselor, iar deficitul sever de vitamina K poate afecta coagularea. Sursele alimentare, absorbția și condițiile fiziologice trebuie analizate împreună; simptomele nespecifice nu permit un diagnostic prin simplă deducție.

Vitamina A se obține din ficat sau din provitamina A a morcovilor; deficitul afectează vederea în lumină slabă (hemeralopie). Vitamina D provine din pește gras, ou și sinteza cutanată sub acțiunea luminii; carența produce rahitism la copii și osteomalacie la adulți. Vitamina C din citrice și ardei previne scorbutul; deficitul de B1 produce beri-beri, iar lipsa de B12 poate duce la anemie, inclusiv anemie pernicioasă când absorbția este afectată. B1 se găsește în cereale integrale, leguminoase și carne de porc; B12 provine din alimente de origine animală. Vitamina E se găsește în uleiuri vegetale, semințe și nuci și contribuie la protecția celulelor împotriva oxidării. Vitamina K se găsește în legumele cu frunze verzi, precum spanacul și varza, și participă la coagulare; o carență severă favorizează sângerările. Avitaminoza este lipsa severă a unei vitamine, iar hipervitaminoza este excesul cu efecte nocive. Vitaminele liposolubile, îndeosebi A și D, se pot acumula în exces; vitaminele din grupa B funcționează frecvent ca precursori ai coenzimelor.

Vitamina B12 necesită factorul intrinsec, secretat de mucoasa stomacului, pentru absorbție în ileon; fără el apare anemia pernicioasă chiar cu aport alimentar normal. Vitamina K este produsă și de bacteriile intestinale, iar nou-născuții primesc profilactic vitamină K, deoarece flora intestinală nu s-a format. Vitamina D se sintetizează în piele sub acțiunea razelor UV. Femeile care planifică o sarcină iau acid folic, pentru prevenția defectelor tubului neural. Vitaminele hidrosolubile în exces se elimină prin urină și se depozitează puțin (excepție este B12, depozitată în ficat, ceea ce explică apariția târzie a carenței), în timp ce A și D se depozitează în ficat și țesutul adipos și pot produce hipervitaminoză.

Exemplu rezolvat 1: carența de vitamina B12. O persoană urmează de patru ani o dietă strict vegană, fără suplimente. Are oboseală, paloare și furnicături în picioare. Hemograma arată eritrocite mari și hemoglobină scăzută.

1. Vitamina B12 se găsește aproape exclusiv în alimentele de origine animală.
2. Fără B12, maturarea eritrocitelor este afectată (anemie macrocitară), iar mielina nervilor se formează defectuos (furnicături).
3. Rezervele hepatice acoperă ani de nevoi, de aceea simptomele apar târziu.
4. Tratamentul constă în suplimente de B12 sau injecții, la indicația medicului.

Exemplu rezolvat 2: asocierea simptomului cu vitamina.

1. Gingii care sângerează, răni care se vindecă greu: lipsa vitaminei C (scorbut).
2. Vedere slabă seara: lipsa vitaminei A.
3. Picioare arcuite la un copil: lipsa vitaminei D (rahitism).
4. Sângerări prelungite după mici tăieturi: lipsa vitaminei K.
5. Oboseală și paloare cu eritrocite mari: lipsa vitaminei B12 sau a acidului folic.

Distinge vitamina de rol și de consecința lipsei ei: A – vedere, D – mineralizarea osoasă, E – rol antioxidant, K – coagulare, B12 – sânge și sistem nervos. Ca surse, asociază vitamina E cu uleiurile vegetale și semințele, iar vitamina K cu legumele cu frunze verzi. Reține clasificarea A, D, E, K ca liposolubile și deosebește carența de hipervitaminoză, mai ales pentru A și D. Vitaminele B1 și B12 se leagă de coenzime și de funcții metabolice distincte. În itemii cu surse alimentare sau carențe, citește exact vitamina cerută; nu asocia automat orice problemă osoasă exclusiv vitaminei D.

Reține clasificarea: liposolubile A, D, E, K (absorbție cu lipide, depozit în ficat și țesut adipos, risc de hipervitaminoză); hidrosolubile C și grupa B (se elimină prin urină, aport zilnic necesar; B12 face excepție prin depozitul hepatic). Vitamina C are necesar de aproximativ 75–90 mg pe zi la adult. Vitamina K este necesară pentru sinteza hepatică a factorilor II, VII, IX și X. Vitamina B12 se absoarbe numai cu factor intrinsec. Vitaminele nu furnizează energie, dar multe sunt componente de coenzime.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre vitamine sunt corecte afirmațiile:

1. Vitamina K este necesară pentru sinteza hepatică a factorilor coagulării II, VII, IX și X.
2. Lipsa vitaminei B1 produce beri-beri.
3. Vitaminele A, D, E și K sunt liposolubile.
4. Vitamina C este hidrosolubilă, iar excesul ei se elimină prin urină.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: e. Toate afirmațiile sunt corecte: vitamina K intervine în sinteza factorilor II, VII, IX și X, carența de B1 produce beri-beri, A, D, E și K sunt liposolubile, iar vitamina C este hidrosolubilă și nu se depozitează în organism.

Greșeli frecvente

• Greșit: Vitaminele furnizează singure energia pentru mișcare.
  Corect: Ele susțin procesele corpului, dar nu sunt sursa principală de energie alimentară.
• Greșit: Dacă puțin este bun, mult supliment este mai bun.
  Corect: Excesul unor vitamine poate dăuna.
• Greșit: Vitamina C se depozitează în ficat și produce hipervitaminoză, ca vitamina A.
  Corect: Vitamina C este hidrosolubilă și excesul se elimină prin urină; hipervitaminoza este caracteristică vitaminelor liposolubile, mai ales A și D.

Înainte și după