Didaxis
lecție · Biologie

Absorbția intestinală

Se face în:
Clasa a XI-a
Clasa a XII-a
Apare la:
Bacalaureat
Admitere Medicină UMFCD
Medicină UMF Cluj — Chimie
Medicină UMF Iași — Chimie
Medicină UMF Craiova — Chimie
Medicină UMFST — Chimie
Medicină UMFST — Biologie
Medicină UMF Timișoara — Chimie
Actualizat la: 29 octombrie 2026
1pe scurtstratul 1 din 3 · rezumatul lecției

Pe scurt

După digestie, multe substanțe nutritive sunt suficient de mici ca să treacă din intestin în mediul intern. Această trecere se numește absorbție intestinală. Are loc în principal în intestinul subțire. Peretele său nu este neted: are pliuri și vilozități, iar celulele de la suprafață au microvili. Împreună, aceste structuri măresc suprafața disponibilă pentru absorbție.

În interiorul unei vilozități se află vase foarte mici de sânge și un vas limfatic. Zaharurile simple și aminoacizii absorbiți ajung de regulă în sânge, care îi transportă spre ficat prin sistemul portal. Multe produse ale digestiei grăsimilor sunt preluate de celulele intestinale, refăcute și ambalate în particule care intră mai întâi în limfă. Apa și ionii se deplasează și ei prin peretele intestinal.

Pliurile, vilozitățile și microvilii asigură o suprafață mare de contact într-un volum intestinal limitat. Absorbția nu este însă o simplă trecere necontrolată prin perete. Membranele celulelor selectează și transportă substanțe prin mecanisme diferite. Când studiezi o vilozitate, identifică mai întâi lumenul intestinului, celulele de la suprafață, capilarele și vasul limfatic, apoi urmărește drumul unei molecule.

Desen la lecția „Absorbția intestinală”
2în detaliustratul 2 din 3 · pentru clasă și Bacalaureat

În detaliu

Suprafața de absorbție. Mucoasa intestinului subțire are trei niveluri de amplificare: pliurile circulare (valvule conivente), vilozitățile (proiecții ale mucoasei, de 0,5–1 mm) și microvilii (proiecții ale membranei fiecărui enterocit, care formează marginea în perie). Ele multiplică suprafața de aproximativ 3, 10 și respectiv 20 de ori. Vilozitatea conține o rețea de capilare, un capilar limfatic central (chiliferul) și fibre musculare netede, a căror contracție „pompează” conținutul vilozității.

Mecanismele de absorbție (apoi calea spre circulație):

Substanță Mecanism Calea
Glucoză, galactoză transport activ secundar, cu capilare, vena portă
Fructoză difuziune facilitată capilare, vena portă
Aminoacizi cotransport cu capilare, vena portă
Acizi grași, monogliceride difuziune simplă din micele enterocit, apoi chilomicroni în chilifer
Acizi grași cu lanț scurt difuziune simplă direct în capilare
Vitamine liposolubile odată cu lipidele chilifer
Apă osmoză, după ionii absorbiți capilare
Fier duoden, ca capilare
Calciu duoden și jejun, cu vitamina D capilare
Vitamina B ileon, legată de factorul intrinsec capilare
Săruri biliare ileon terminal, transport activ vena portă, înapoi la ficat

În enterocite, acizii grași și monogliceridele se refac în trigliceride, se leagă de proteine și formează chilomicroni, eliberați prin exocitoză. Ei trec în chilifer, apoi în vasele limfatice mari și în canalul toracic, care se varsă în vena subclavie stângă; abia apoi ajung în sânge. Sângele din capilarele vilozităților ajunge prin vena portă la ficat.

Exemplu rezolvat 1: ce câștigă intestinul prin pliuri, vilozități și microvili? Considerăm intestinul un cilindru de 6 m lungime și 2,5 cm diametru.

  1. Suprafața cilindrului netezit: .
  2. Factorul total de amplificare: .
  3. Suprafața reală: , adică de ordinul a 200–300 .
  4. Concluzie: un tub de volum mic oferă o suprafață aproape cât un teren de tenis, ceea ce permite absorbția eficientă a nutrimentelor.

Exemplu rezolvat 2: bilanțul apei în tubul digestiv. Un adult ingeră zilnic 2 L de lichide, la care se adaugă 7 L de secreții digestive.

  1. Volum total care intră în tub: L.
  2. Intestinul subțire absoarbe aproximativ 7,5 L, deci în colon ajung L.
  3. Colonul absoarbe aproximativ 1,4 L, deci în scaun rămân L.
  4. Concluzie: intestinul subțire absoarbe cea mai mare parte a apei, iar colonul preia restul.

Absorbția glucozei, pas cu pas. Pompa -ATPază din membrana bazolaterală a enterocitului scoate sodiul din celulă și menține concentrația lui interioară mică. Datorită acestui gradient, transportorul SGLT1 din marginea în perie introduce în celulă ioni de sodiu împreună cu glucoza sau galactoza; este transport activ secundar, pentru că energia ATP este folosită indirect. Din enterocit, glucoza iese în spațiul interstițial prin transportorul GLUT2, prin difuziune facilitată, și ajunge în capilar. Dipeptidele și tripeptidele pătrund printr-un transportor cuplat cu ioni și sunt hidrolizate în citoplasmă la aminoacizi. Fierul absorbit rămâne în enterocit sub formă de feritină sau trece în sânge, unde se leagă de transferină.

3pentru admiterestratul 3 din 3 · pentru examene

Pentru admitere

Nu confunda vilozitatea, proiecție a mucoasei cu vase, cu microvilul, proiecție a membranei unei celule. Asociază nutrimentele hidrosolubile cu capilarele și multe lipide cu vasul limfatic central. „Absorbție” înseamnă traversarea barierei intestinale, nu simpla prezență a nutrimentului în lumen. Ficatul primește prin vena portă multe substanțe absorbite, dar chilomicronii urmează inițial calea limfatică.

Circuitul enterohepatic: aproximativ 95% din sărurile biliare sunt reabsorbite în ileonul terminal și se întorc la ficat prin vena portă. Rezecția ileonului scade absorbția sărurilor biliare și a vitaminei B. În boala celiacă, glutenul declanșează inflamația și atrofia vilozităților, iar absorbția tuturor nutrimentelor scade (steatoree, anemie, scădere în greutate). Lipsa lactazei nu modifică absorbția, ci digestia lactozei. Deficitul de factor intrinsec produce anemia pernicioasă prin lipsa absorbției vitaminei B.

Referitor la absorbția intestinală, sunt corecte afirmațiile:

  1. Glucoza este absorbită prin transport activ secundar, cuplat cu ionii de sodiu.
  2. Acizii grași cu lanț scurt trec direct în capilarele vilozităților.
  3. Vitamina B se absoarbe în ileon, legată de factorul intrinsec.
  4. Fierul se absoarbe predominant în ileonul terminal.
  • a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
  • b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
  • c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
  • d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
  • e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: a. Afirmația 4 este falsă: fierul se absoarbe predominant în duoden.

Greșeli frecvente

  • Greșit: Vilozitatea și microvilul sunt aceeași structură.
    Corect: Vilozitatea este o proiecție a mucoasei, iar microvilul este o proiecție a membranei unui enterocit; sunt niveluri diferite ale suprafeței de absorbție.
  • Greșit: Toate grăsimile absorbite intră direct în vena portă.
    Corect: Majoritatea lipidelor, ambalate în chilomicroni, trec întâi în limfă; doar acizii grași cu lanț scurt intră direct în capilare.
  • Greșit: Cea mai mare parte a apei se absoarbe în colon.
    Corect: Intestinul subțire absoarbe cea mai mare parte; colonul preia o parte mică din restul.
  • Greșit: Vitamina B se absoarbe în duoden, ca fierul.
    Corect: Se absoarbe în ileon, legată de factorul intrinsec.
în contul tăuPremium

Testează-te pe această lecție

Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.

Înainte și după

Surse și referințe

  • OMECTS 4800/2010, programa Bac Biologie B2, pp. 6–8; edu.ro
  • Tematica și bibliografia UMFCD, admitere Medicină 2026, p. 1; umfcd.ro
  • OpenStax, Anatomy and Physiology 2e, §23.7, absorbția nutrimentelor; openstax.org

Desene: Redactare proprie (desen original)

lecțiile sunt gratuite

Ai citit lecția. Acum verifică-te.