Dovezile embriologice ale evoluției

Dezvoltarea embrionilor oferă indicii despre rudenia evolutivă. În primele etape, embrionii de pește, broască, șopârlă, pasăre și om au un plan de organizare asemănător: coardă, arcuri faringiene (numite și branhiale) și coadă. Mai târziu apar diferențe: structurile se dezvoltă în moduri diferite, potrivite fiecărui grup. De exemplu, arcurile faringiene contribuie la structuri diferite la pești și mamifere; la om nu sunt branhii funcționale. Ca să compari corect două imagini, alege embrioni aflați în etape apropiate, nu un embrion timpuriu și un adult.

Embrionul uman nu devine pește sau pasăre la niciun moment. Asemănările arată un plan moștenit de la strămoși comuni, iar fiecare specie urmează propria dezvoltare. O singură imagine nu poate arăta întregul arbore evolutiv. Folosește imagini etichetate și observă poziția fiecărei structuri. Într-un exercițiu, indică structura comună și apoi arată ce devine ea la două vertebrate diferite. Compară observația cu Dovezile anatomice ale evoluției și cu imaginea de ansamblu din Dovezile evoluției.

Exemplu pe pași: compară doi embrioni etichetați.

1. Alege doi embrioni aflați în aceeași etapă de dezvoltare, de exemplu unul de pește și unul de om.
2. Caută structuri în aceeași poziție: coarda, tubul nervos, coada și arcurile faringiene.
3. Notează ce devine fiecare structură mai târziu. Arcurile faringiene formează branhiile la pește, iar la om participă la formarea oaselor feței, a oscioarelor urechii medii și a unor glande. Coada embrionară a omului se reduce, iar la adult rămâne coccisul.
4. Coarda dorsală este înlocuită, la vertebrate, de coloana vertebrală; resturi ale ei se păstrează între vertebre, în discurile intervertebrale.
5. Concluzia: pornind de la același plan de organizare, fiecare grup urmează o cale proprie de dezvoltare. Asemănările timpurii sunt explicate prin strămoși comuni.

Alte exemple: embrionul de balenă formează muguri ai membrelor posterioare, care dispar mai târziu; embrionii de piton formează muguri de membre posterioare, din care la adult rămân doar doi pinteni mici. Asemănările nu înseamnă că un embrion uman devine pește.

Greșeli frecvente

• Greșit: Embrionul uman devine la un moment dat un pește propriu-zis.
  Corect: Embrionii vertebratelor au unele trăsături comparabile, fără a trece prin specii actuale.
• Greșit: Embrionii tuturor vertebratelor sunt identici în toate etapele.
  Corect: Există asemănări relevante și diferențe de dezvoltare.
• Greșit: Arcurile faringiene ale embrionului uman sunt branhii care respiră.
  Corect: La om, arcurile faringiene formează structuri ale feței, ale urechii și ale gâtului și nu funcționează ca branhii.

Înainte și după