Hemostaza și coagularea sângelui

Când un vas mic este rănit, corpul trebuie să reducă pierderea de sânge. Ansamblul proceselor care opresc sângerarea se numește hemostază. Mai întâi, vasul se poate contracta. Apoi trombocitele aderă la locul lezat și formează un dop temporar. În același timp se activează reacții chimice care duc la formarea unei rețele de fibrină, întărind cheagul.

Un cheag este util la locul unei răni, dar un cheag format într-un vas intact poate împiedica circulația sângelui. De aceea, coagularea trebuie activată la locul potrivit și limitată după ce vasul este reparat. Procesul nu se reduce la „sângele se usucă”: implică trombocite, proteine plasmatice și pereții vasului. Trombocitele sunt fragmente celulare, iar fibrina provine dintr-o proteină dizolvată în plasmă.

După repararea vasului, organismul desface treptat cheagul prin fibrinoliză. O sângerare importantă sau persistentă necesită îngrijire medicală urgentă. În lecție, separă oprirea inițială prin vas și trombocite de coagularea prin fibrină și de îndepărtarea ulterioară a cheagului.

Hemostaza are trei timpi: vasculo-plachetar, plasmatic și trombodinamic. Unele texte tratează separat timpul vascular și timpul plachetar.

Timpul vasculo-plachetar

Imediat după lezarea unui vas mic, peretele lui se contractă reflex (vasoconstricție, în secunde) și reduce fluxul de sânge. Trombocitele (150 000–400 000 pe µL, viață de 8–10 zile) aderă la colagenul expus prin factorul von Willebrand, își schimbă forma, eliberează ADP și tromboxan A₂, care atrag alte trombocite și întrețin contracția vasului, apoi se agregă prin fibrinogen. Se formează dopul plachetar (hemostaza primară), în 1–3 minute, care poate opri singur sângerarea dintr-un vas mic. Durata etapei se măsoară prin timpul de sângerare.

Timpul plasmatic: coagularea sângelui

Coagularea transformă sângele lichid într-un gel, cheagul, în câteva minute. Este o cascadă de reacții, în care fiecare factor activat îl activează pe următorul. Factorii coagulării din plasmă sunt notați cu cifre romane, I–XIII (fibrinogenul este factorul I, protrombina II, tromboplastina tisulară III, ionii de calciu IV). Ei se activează pe două căi, intrinsecă (în sânge) și extrinsecă (declanșată de țesutul lezat), care converg în activarea factorului X. Rezultatul are trei faze:

1. Faza I: se formează tromboplastina, numită și protrombinază. Este faza cea mai lungă.
2. Faza a II-a: tromboplastina, în prezența calciului, transformă protrombina, o proteină a plasmei, în trombină.
3. Faza a III-a: trombina transformă fibrinogenul, proteină solubilă a plasmei, în fibrină, insolubilă, stabilizată de factorul XIII. Filamentele de fibrină formează o rețea care prinde hematii, leucocite și trombocite: acesta este cheagul.

Majoritatea factorilor coagulării sunt proteine sintetizate în ficat; pentru unii, între care protrombina, ficatul are nevoie de vitamina K.

Timpul trombodinamic

După formare, cheagul se strânge (retracția cheagului), prin contracția trombocitelor prinse în el, și eliberează un lichid gălbui, serul. Cheagul devine mai compact și apropie marginile leziunii. După ce peretele vasului se reface, cheagul este dizolvat treptat de plasmină, enzima rezultată din transformarea plasminogenului: este fibrinoliza. Echilibrul dintre coagulare și fibrinoliză împiedică formarea cheagurilor în vasele sănătoase.

De ce nu coagulează sângele în vase

În vasele normale, endoteliul neted nu activează trombocitele, în sânge există anticoagulante naturale (heparina, antitrombina), iar circulația îndepărtează factorii activați. În laborator, sângele recoltat este împiedicat să coaguleze cu substanțe care leagă calciul, de exemplu citratul de sodiu.

Vitamina K, hemofilia și probele de laborator

Vitamina K este necesară ficatului pentru sinteza factorilor II, VII, IX și X; lipsa ei produce hemoragii. Hemofilia este o boală ereditară, recesivă, legată de cromozomul X: hemofilia A este lipsa factorului VIII, iar hemofilia B lipsa factorului IX. Anticoagulantele (heparina, warfarina) previn formarea cheagurilor. Aspirina inhibă sinteza tromboxanului A₂, deci agregarea trombocitelor, și de aceea prelungește timpul de sângerare. În laborator se măsoară timpul de sângerare (1–4 minute), timpul de coagulare (5–10 minute) și numărul de trombocite.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: ordinea etapelor

Ordonează: formarea fibrinei, contracția vasului lezat, fibrinoliza, formarea trombinei, formarea dopului de trombocite.

Răspuns: contracția vasului lezat → formarea dopului de trombocite → formarea trombinei → formarea fibrinei → fibrinoliza.

Exemplul 2: de ce citratul oprește coagularea?

Sângele recoltat într-o eprubetă cu citrat de sodiu rămâne lichid. Explică.

1. Ionii de calciu sunt necesari în toate fazele coagulării.
2. Citratul leagă calciul din plasmă.
3. Fără calciu liber, reacțiile coagulării nu au loc, iar sângele nu formează cheag.

Exemplul 3: afirmația de corectat

„Trombina transformă protrombina în fibrină.” Este adevărată sau falsă? Corectaz-o, dacă e cazul.

Răspuns: falsă. Varianta corectă: „Trombina transformă fibrinogenul în fibrină.” Protrombina este transformată în trombină de tromboplastină.

Exemplul 4: grilă cu patru afirmații

Despre formarea cheagului de sânge sunt adevărate afirmațiile:

1. fibrinogenul este o proteină insolubilă, care formează rețeaua cheagului;
2. trombocitele produc fibrina;
3. ionii de calciu sunt necesari numai în ultima fază a coagulării;
4. serul este plasma lipsită de fibrinogen.

Analiza afirmațiilor:

• Afirmația 1 este falsă: fibrinogenul este solubil; insolubilă este fibrina formată din el.
• Afirmația 2 este falsă: fibrina se formează din fibrinogen, sub acțiunea trombinei.
• Afirmația 3 este falsă: calciul este necesar în toate fazele coagulării; de aceea citratul, care îl leagă, oprește coagularea.
• Afirmația 4 este adevărată.

Este adevărată numai afirmația 4, deci, după cheia UMFCD, răspunsul este D.

Exemplul 5: transmiterea hemofiliei

O femeie purtătoare ($X^H{X}^h$) are copii cu un bărbat sănătos ($X^{H}Y$).

1. Gameții femeii: $X^H$ și $X^h$; ai bărbatului: $X^H$ și $Y$.
2. Descendenții: $X^H{X}^H$ (fată sănătoasă), $X^H{X}^h$ (fată purtătoare), $X^{H}Y$ (băiat sănătos), $X^{h}Y$ (băiat bolnav), fiecare cu probabilitatea $\frac{1}{4}$.
3. Din băieți, $\frac{1}{2}$ sunt bolnavi, iar din fete, $\frac{1}{2}$ sunt purtătoare.
4. Concluzie: boala apare la băieți, care moștenesc gena de la mamă, nu de la tată.

Exemplul 6: o tăietură la deget

1. În câteva secunde, vasul se contractă și sângerarea scade.
2. În 1–3 minute, trombocitele formează dopul plachetar.
3. În 5–10 minute, cascada coagulării formează fibrina, iar cheagul oprește sângerarea.
4. În zilele următoare, țesutul se repară și plasmina dizolvă cheagul.
5. Interpretarea probelor: un timp de sângerare prelungit arată o tulburare a hemostazei primare, adică trombocite puține sau cu funcție alterată (de exemplu după aspirină), iar un timp de coagulare prelungit arată lipsa sau scăderea unui factor al coagulării ori un tratament anticoagulant.

Nu confunda trombocitul cu fibrina: primul este fragment celular, a doua este proteină din rețeaua cheagului. Fibrinogenul solubil devine fibrină prin acțiunea trombinei. Hemostaza primară privește în special vasul și dopul trombocitar; cea secundară, stabilizarea prin coagulare. O hemoragie este pierderea de sânge, iar o tromboză este formarea unui cheag în interiorul vasului; nu sunt sinonime.

Coagularea include formarea tromboplastinei, transformarea protrombinei în trombină în prezența ionilor de calciu și transformarea fibrinogenului solubil în fibrină insolubilă sub acțiunea trombinei. Rețeaua de fibrină stabilizează dopul plachetar. Vitamina K este necesară sintezei hepatice a mai multor factori de coagulare.

Reține: trombina transformă fibrinogenul în fibrină; calciul și vitamina K sunt necesari coagulării; vitamina K nu sintetizează factorul VIII, ci factorii II, VII, IX, X. Hemofilia A este lipsa factorului VIII, iar hemofilia B a factorului IX. Heparina și warfarina sunt anticoagulante. Trombocitopenia înseamnă un număr de trombocite sub 150 000 pe µL; sângerările spontane apar abia la valori mult mai mici, sub 20 000 pe µL. Tromboza este formarea unui cheag în vas.

Un al doilea exemplu, interpretat: un pacient are timpul de sângerare 8 minute (normal 1–4 minute), timpul de coagulare 7 minute (normal 5–10 minute) și 40 000 de trombocite pe µL. Timpul de coagulare este normal, deci factorii plasmatici ai coagulării funcționează. Timpul de sângerare este prelungit și numărul de trombocite este scăzut, deci defectul este în hemostaza primară, la dopul plachetar.

Exemplu în formatul examenului (complement grupat). Despre hemostază sunt corecte afirmațiile:

1. Trombina transformă fibrinogenul în fibrină.
2. Ionii de calciu participă la coagulare.
3. Hemofilia A este produsă de lipsa factorului VIII.
4. Vitamina K este necesară sintezei factorului VIII.

• a) „Numai afirmațiile 1, 2 și 3 sunt corecte.”
• b) „Numai afirmațiile 1 și 3 sunt corecte.”
• c) „Numai afirmațiile 2 și 4 sunt corecte.”
• d) „Numai afirmația 4 este corectă.”
• e) „Toate afirmațiile sunt corecte sau toate sunt false.”

Răspuns: a. Afirmația 4 este falsă, deoarece vitamina K este necesară sintezei factorilor II, VII, IX și X.

Unde apare la examen

• Admiterea la Medicină, UMF „Carol Davila”: concursul din 2026 cere tot manualul de clasa a XI-a de la Editura Corint, fără rubricile „Noțiuni elementare de igienă și patologie”. În programa de clasa a XI-a, hemostaza și coagularea sângelui sunt conținuturi pentru curriculumul diferențiat.
• Bacalaureatul: hemostaza nu apare în lista de conținuturi a programei de examen, care include, la circulație, grupele sanguine, imunitatea, activitatea cardiacă și circulația mare și mică. Rolul trombocitelor poate fi totuși cerut la componentele sângelui: la sesiunea din iunie–iulie 2026, varianta 3 de biologie vegetală și animală a cerut rolul trombocitelor.

Greșeli frecvente

• Greșit: Trombocitele sunt proteina fibrină.
  Corect: Sunt fragmente celulare care ajută la formarea dopului.
• Greșit: Orice cheag este benefic.
  Corect: Un cheag într-un vas intact poate bloca fluxul.
• Greșit: Hemofilia se transmite de la tată la fiu.
  Corect: Hemofilia este recesivă, legată de X; băiatul bolnav moștenește gena de la mama purtătoare.
• Greșit: Fibrinogenul este forma insolubilă, din cheag, iar fibrina forma din plasmă.
  Corect: fibrinogenul este forma solubilă, din plasmă; fibrina, forma insolubilă, din cheag.
• Greșit: Trombina formează tromboplastina.
  Corect: tromboplastina formează trombina, iar trombina formează fibrina.
• Greșit: Hemostaza înseamnă numai coagulare.
  Corect: coagularea este doar timpul plasmatic; hemostaza începe cu vasul și cu trombocitele.
• Greșit: Plasma și serul sunt același lichid.
  Corect: serul nu mai are fibrinogen.
• Greșit: Vitamina K subțiază sângele.
  Corect: dimpotrivă, este necesară coagulării.

Înainte și după

Întrebări frecvente