Didaxis
lecție · Biologie

Celula vegetală și celula animală

Celula vegetală și celula animală sunt celule eucariote: amândouă au membrană, citoplasmă cu organite și nucleu. Celula vegetală are în plus un perete celular din celuloză, plastide, între care cloroplastele cu clorofilă, și de obicei o vacuolă mare, centrală. Celula animală nu are perete celular și plastide, dar are centrozom, absent la plantele superioare.

Se face în:
Clasa a VI-a
Clasa a IX-a
Actualizat la: 31 octombrie 2026
1pe scurtstratul 1 din 2 · rezumatul lecției

Pe scurt

Celula vegetală și celula animală sunt celule eucariote: amândouă au membrană, citoplasmă cu organite și nucleu. Celula vegetală are în plus un perete celular din celuloză, plastide, între care cloroplastele cu clorofilă, și de obicei o vacuolă mare, centrală. Celula animală nu are perete celular și plastide, dar are centrozom, absent la plantele superioare.

Caracteristica Celula vegetală Celula animală
Membrană, citoplasmă, nucleu da da
Mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, aparat Golgi da da
Perete celular da, din celuloză nu
Plastide (cloroplaste, cromoplaste, leucoplaste) da nu
Vacuole de obicei una mare, centrală, permanentă mici, temporare, sau lipsesc
Centrozom lipsește la plantele superioare da
Substanța de rezervă amidon glicogen
Forma relativ constantă, dată de perete variată, se poate modifica
Hrănirea autotrofă în celulele cu cloroplaste (fotosinteză) heterotrofă

O comparație bună începe cu ceea ce este comun. Dacă privești la microscop o celulă din foița unui bulb de ceapă și una din interiorul obrazului, în amândouă poți recunoaște membrana, citoplasma și nucleul. Nucleul păstrează informația necesară funcționării celulei. Membrana delimitează celula și controlează schimburile cu mediul. Apoi cauți deosebirile: celulele de ceapă au contururi drepte, care se potrivesc unele lângă altele, fiindcă au perete celular; celulele de pe obraz nu au un asemenea perete și au contur mai neregulat.

Lipsa culorii verzi nu înseamnă că o celulă nu este vegetală. Celulele din bulb sau din rădăcină nu primesc lumină pentru fotosinteză și nu au cloroplaste, dar păstrează peretele celular. În schimb, celulele verzi ale frunzei au cloroplaste. De aceea este mai sigur să folosești mai multe indicii decât culoarea sau forma singură. De pildă, o celulă cu perete din celuloză, o vacuolă mare și cloroplaste provine dintr-o parte verde a plantei; o celulă fără perete și fără plastide poate fi animală.

Unele părți ale celulei nu se disting cu microscopul școlar. Tabelul arată și structuri cunoscute din desene sau din observații făcute cu instrumente mai puternice. Când descrii ce ai văzut tu, separă observația de informația învățată: poți vedea conturul și nucleul, dar nu pretinzi că ai văzut fiecare organit din tabel.

Rolul fiecărui organit comun este explicat în lecția despre componentele celulei, iar fotosinteza, care are loc în cloroplaste, în lecția despre fotosinteză; plantele ca organisme sunt descrise în lecția Organismul plantei.

Desen la lecția „Celula vegetală și celula animală”, 1 din 2
Desen la lecția „Celula vegetală și celula animală”, 2 din 2
2în detaliustratul 2 din 2 · pentru clasă și Bacalaureat

În detaliu

Ce au în comun

Ambele sunt celule eucariote: materialul genetic este închis într-un nucleu, iar citoplasma conține organite delimitate de membrane. Amândouă au membrană celulară, mitocondrii, în care se produce ATP prin respirație, ribozomi, reticul endoplasmatic și aparat Golgi.

Peretele celular

Peretele celular se află la exteriorul membranei, la celulele vegetale, și este format mai ales din celuloză. Este rigid și permeabil: dă celulei o formă constantă și o apără de spargere când absoarbe apă. Și ciupercile au perete, dar format din chitină, nu din celuloză; celulele animale nu au perete.

Plastidele

Plastidele sunt organite caracteristice plantelor. Cloroplastele conțin clorofilă și sunt locul fotosintezei, prin care planta produce substanțe organice din dioxid de carbon și apă, cu ajutorul luminii. Cromoplastele conțin pigmenți galbeni, portocalii sau roșii și colorează petalele și fructele. Leucoplastele sunt incolore și depozitează substanțe de rezervă, de exemplu amidonul din tuberculul de cartof.

Vacuolele

În celula vegetală matură, o vacuolă mare, plină cu suc celular, ocupă cea mai mare parte a celulei și împinge citoplasma și nucleul spre perete. Vacuola păstrează apa, săruri, pigmenți și substanțe de rezervă și menține celula „întinsă”. Celulele animale au doar vacuole mici, temporare, de exemplu cele în care sunt digerate particulele înglobate.

Centrozomul

Centrozomul formează fusul de diviziune la celulele animale. Plantele superioare nu au centrozom, dar își formează totuși fusul de diviziune, cu alte structuri.

La microscop, în clasa a VI-a

Programa de clasa a VI-a propune observarea celulelor din epiderma de ceapă și din mucoasa bucală. La ceapă se văd bine pereții, care dau celulelor contur poligonal, și nucleul împins spre margine; cloroplaste nu se văd, pentru că epiderma bulbului nu are. Celulele mucoasei bucale au contur rotunjit, neregulat, și un nucleu central.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: vegetală, animală sau amândouă?

Pentru fiecare structură, spune la ce tip de celulă apare: peretele din celuloză, mitocondria, cloroplastul, centrozomul, nucleul, vacuola mare centrală.

Structura Apare la
peretele din celuloză celula vegetală
mitocondria amândouă
cloroplastul celula vegetală (numai în celulele verzi)
centrozomul celula animală
nucleul amândouă
vacuola mare centrală celula vegetală

Exemplul 2: ce celulă se vede la microscop?

Un elev observă celule cu perete celular și cu o vacuolă mare, dar fără cloroplaste. Ce fel de celule pot fi?

  1. Peretele celular și vacuola mare arată că sunt celule vegetale.
  2. Lipsa cloroplastelor nu contrazice asta: multe celule vegetale nu sunt verzi.
  3. Pot fi, de exemplu, celule din epiderma bulbului de ceapă sau din rădăcină.

Exemplul 3: explică diferența

O celulă din frunza unei plante acvatice și o hematie sunt puse fiecare în apă distilată. Celula vegetală rămâne întreagă, iar hematia se sparge. Explică.

  1. Apa distilată este mai diluată decât conținutul celulelor, deci apa intră în ambele celule prin osmoză.
  2. Celula vegetală se umflă până când peretele celular, rigid, îi oprește creșterea; de aceea nu se sparge.
  3. Hematia nu are perete celular; se umflă până când membrana se rupe.

Exemplul 4: afirmația de corectat

„Celulele animale au perete celular din celuloză.” Este adevărată sau falsă? Corecteaz-o, dacă e cazul.

Răspuns: falsă. Varianta corectă: „Celulele vegetale au perete celular din celuloză.”

Unde apare la examen

  • Bacalaureatul, Biologie vegetală și animală: programa de examen include structura și rolul componentelor celulei eucariote, între care peretele celular, plastidele și vacuolele (programa de examen, anexa 2 la OMECTS 4800/2010). La sesiunea din iunie–iulie 2026, varianta 3 a cerut la Subiectul al III-lea explicarea unei deosebiri dintre celulele vegetale și cele animale, legată de pigmenții clorofilieni (subiectele și baremele Bac 2026).
  • Clasa a IX-a, programa nouă: programa include observarea comparativă a celulelor vegetale și animale la microscop, cu fișe comparative, și diversitatea celulelor vegetale, animale și fungice (OMEC 6930/2025, anexa 35).
  • Admiterea la Medicină: tematica de admitere se limitează la manualul de anatomie și fiziologie umană de clasa a XI-a, deci celula vegetală nu se cere acolo (tematica și bibliografia de admitere 2026).

Greșeli frecvente

  • Greșit: Toate celulele vegetale au cloroplaste.
    Corect: Numai celulele verzi au cloroplaste; celulele rădăcinii, de exemplu, nu au.
  • Greșit: Celula vegetală nu are membrană, are perete.
    Corect: Are amândouă: membrana se află imediat sub perete.
  • Greșit: Plantele nu au mitocondrii, au cloroplaste.
    Corect: Celulele vegetale au și mitocondrii; respiră zi și noapte, iar fotosinteza o fac numai la lumină.
  • Greșit: Plantele depozitează glicogen, animalele amidon.
    Corect: Plantele depozitează amidon, animalele glicogen.
  • Greșit: Celula animală nu are vacuole.
    Corect: Are, dar mici și temporare.
în contul tăuPremium

Testează-te pe această lecție

Lecția o citești aici, fără cont. Testele pe lecții și capitole sunt în cont, cu grile originale Didaxis și explicația fiecăreia: gratuit 10 grile pe zi, fără limită cu Premium, 49 de lei pe lună pentru fiecare copil.

Înainte și după

Întrebări frecvente

Ce are celula vegetală și nu are celula animală?
Peretele celular din celuloză, plastidele (cloroplaste, cromoplaste, leucoplaste) și o vacuolă mare, permanentă. Substanța ei de rezervă este amidonul, nu glicogenul.
Ce are celula animală și nu are celula vegetală?
Centrozomul, care lipsește la plantele superioare. Celula animală își depozitează glucidele ca glicogen, nu ca amidon.
Toate celulele vegetale au cloroplaste?
Nu. Cloroplastele se găsesc în celulele verzi, mai ales în frunze. Celulele din rădăcină sau cele din epiderma bulbului de ceapă, de exemplu, nu au cloroplaste, deși sunt celule vegetale.

Surse și referințe

Redactare proprie, conform programei:

  • OME 6930/2025, Biologie IX, curriculum de specialitate (2 ore), p. 1462–1465; rocnee.eu
  • OME 6930/2025 (MO 4 bis/8.I.2026), Biologie IX, trunchi comun, p. 1462–1465; rocnee.eu; plan de încadrare: OMEC 4152/2026, anexele 2–38, tabel IX; rocnee.eu
  • OMEN 3393/2017, p. 11–12; rocnee.eu

Documente consultate

  • OMEN 3393/2017, Biologie V–VIII (programa școlară de biologie pentru clasele a V-a – a VIII-a), CNCE; rocnee.eu
  • OMEC 6930/2025, anexa 35, Biologie IX; rocnee.eu
  • OMECTS 4800/2010, anexa 2, programa de examen de bacalaureat la Biologie; edu.ro
  • Subiectele și baremele Bacalaureatului 2026; subiecte2026.edu.ro

Desene: Echipa Didaxis; Redactare proprie (desen original)

lecțiile sunt gratuite

Ai citit lecția. Acum verifică-te.