Organismul unei plante superioare

O plantă cu rădăcină, tulpină și frunze este un organism, adică un întreg viu alcătuit din părți care lucrează împreună. Fiecare organ are o structură și o funcție. Rădăcina fixează planta și absoarbe apă și săruri minerale din sol prin perișorii absorbanți. Tulpina susține frunzele și conduce substanțele prin vase. Frunzele captează lumina și produc substanțe organice prin fotosinteză. La plantele cu flori, florile, fructele și semințele participă la reproducere.

Un organ este alcătuit din țesuturi, iar țesuturile din celule. Într-o frunză găsești țesutul de apărare (epiderma), țesutul cu celule care conțin cloroplaste, unde are loc fotosinteza, și țesutul conducător, format din vase prin care circulă apa și substanțele organice. Nicio parte nu lucrează izolat: frunza are nevoie de apa ajunsă din rădăcină, iar rădăcina primește substanțe organice produse în frunze.

La microscop, într-un preparat din epiderma cepei se văd celule alăturate, delimitate de pereți celulari. Într-un preparat din frunză, celulele cu cloroplaste au culoare verde. Compararea lor arată că celulele unei plante nu au aceeași alcătuire și nici același rol. Într-o secțiune de tulpină, vasele conducătoare formează trasee prin care circulă apa și substanțele produse de plantă.

Rădăcina

Rădăcina crește în sol datorită celulelor din vârful ei, protejat de scufie. Deasupra se află zona perișorilor absorbanți, prelungiri foarte subțiri ale celulelor epidermei, care măresc mult suprafața prin care se absorb apa și sărurile minerale. Apa intră în rădăcină prin osmoză, iar presiunea radiculară o împinge apoi spre tulpină.

Tulpina

Tulpina poartă frunzele, florile și fructele și le leagă de rădăcină. Prin vasele lemnoase urcă seva brută, iar prin vasele liberiene circulă seva elaborată, cu substanțele organice formate în frunze. La plantele lemnoase, tulpina se îngroașă în fiecare an, iar inelele anuale arată vârsta copacului.

Frunza

Frunza este organul principal al fotosintezei. Între cele două epiderme se află mezofilul, cu celule bogate în cloroplaste, iar nervurile aduc seva brută și duc seva elaborată. Stomatele, mai numeroase de obicei pe fața inferioară, sunt orificiile prin care se fac schimburile de gaze și se elimină vapori de apă prin transpirație. Procesul fotosintezei este explicat în lecția despre fotosinteză.

Floarea, sămânța și fructul

O floare completă are, de la exterior spre interior, caliciul, corola, androceul și gineceul. Prin polenizare, polenul ajunge pe stigmatul gineceului, purtat de vânt, de insecte sau de alte animale. Urmează fecundația, după care ovulul devine sămânță, iar ovarul devine fruct. Sămânța conține embrionul viitoarei plante și substanțe de rezervă, folosite la germinație.

Grupele de plante

În clasa a V-a se studiază marile grupe de plante: mușchii, ferigile, gimnospermele, cu semințe neînchise în fruct (bradul, pinul), și angiospermele, plantele cu flori și fructe. Mușchii și ferigile nu au flori și se înmulțesc prin spori.

Exemple rezolvate

Exemplul 1: de la celulă la organism

Așază în ordine, de la simplu la complex: planta de fasole, o celulă cu cloroplaste din frunză, frunza de fasole, țesutul format din celule cu cloroplaste.

1. Cea mai mică unitate vie din listă este celula cu cloroplaste.
2. Celulele asemănătoare, care fac același lucru (fotosinteza), alcătuiesc un țesut.
3. Mai multe țesuturi (epiderma, țesutul cu cloroplaste, vasele conducătoare) alcătuiesc un organ: frunza.
4. Frunza, împreună cu rădăcina și tulpina, alcătuiește organismul: planta de fasole.

Răspuns: celulă cu cloroplaste → țesut → frunză → plantă.

Exemplul 2: frunzele îndepărtate

Doi elevi cresc plante de fasole în ghivece identice. Elevul A îndepărtează jumătate dintre frunzele plantei sale, iar elevul B o lasă întreagă. După două săptămâni, planta lui A a crescut mai puțin. De ce?

1. Stabilești organul modificat: frunzele.
2. Îți amintești funcția lor: captează lumina și produc substanțe organice prin fotosinteză.
3. Cu mai puține frunze, planta produce mai puține substanțe organice.
4. Rădăcina și tulpina primesc mai puține substanțe organice, deci creșterea plantei A este mai lentă.

Experimentele pe plante vii se fac cu grijă, fără a le distruge inutil. Când explici o observație, folosește scara celulă → țesut → organ → organism.

Unde apare la examen

• Gimnaziu: clasa a V-a cuprinde grupele de plante, clasa a VI-a funcțiile de nutriție ale plantelor (fotosinteza, absorbția și circulația sevelor, transpirația), iar clasa a VII-a reproducerea plantelor cu flori.
• Bacalaureatul, Biologie vegetală și animală: programa de examen include, din clasa a X-a, țesuturile vegetale, fotosinteza, absorbția apei și circulația sevelor, transpirația, respirația la plante și reproducerea angiospermelor (floarea, fecundația, sămânța, tipurile de fructe). La sesiunea din iunie–iulie 2026, varianta 3 a avut la Subiectul I un item de completat despre grupele de plante și itemi cu alegere despre corola florii și despre respirația aerobă la plante.
• Admiterea la Medicină: biologia plantelor nu face parte din concursul UMFCD din 2026, limitat la manualul de anatomie și fiziologie umană de clasa a XI-a.

Greșeli frecvente

• Greșit: Rădăcina și frunza lucrează independent.
  Corect: Ele schimbă materiale prin sistemele de transport ale plantei.
• Greșit: Un organ este alcătuit dintr-un singur tip de celulă.
  Corect: Un organ poate cuprinde mai multe țesuturi și tipuri celulare.
• Greșit: Planta primește apa și sărurile minerale prin frunze.
  Corect: Apa și sărurile minerale sunt absorbite din sol de rădăcină, prin perișorii absorbanți.
• Greșit: Celula este mai mare decât țesutul din care face parte.
  Corect: Ordinea crescătoare este celulă, țesut, organ, organism; țesutul este format din mai multe celule.

Înainte și după

Întrebări frecvente